Senzaţionalul studiu sociologic PEW, prima analiză-proiecţie a alegerilor americane din 2020

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
ss

„Populaţia non-albă va însemna o treime din voturile eligibile – este cea mai mare proporţie înregistrată vreodată – provocată de creşterea înregistrată de mai mult timp la nivelul unor grupe de populaţie, în special cel hispanic.“

Este vorba despre un studiu elaborat de PEW RESEARCH CENTER din Washington, un institut de analiză ce a produs unele dintre cele mai credibile şi pertinente analize de profunzime a fenomenelor-cheie care marchează dezvoltarea societăţii contemporane, validitatea lor fiind mai apoi verificată în timp. Iată de ce această primă analiză asupra trendurilor sociale şi demografice care vor influenţa soarta viitoarelor alegeri din SUA a fost aşteptată cu atâta nerăbdare, mai ales că, poate absolut întâmplător, data publicării Raportului a devansat cu puţine zile data la care Preşedintele Trump a ţinut discursul său despre Starea Naţiunii. Pentru unii observatori, cu elemente destul de surprinzătoare dar care sunt perfect explicabile dacă analizaţi cu mare atenţie datele oferite de studiul PEW.

Şi aveţi ce analiza, căci, cu siguranţă, enorme vor fi consecinţele schimbării demografice profunde - şi foarte probabil ireversibile – care se manifestă acum la nivelul populaţiei SUA: „este clar că electoratul din 2020 va fi unic din mai multe puncte de vedere. Populaţia non-albă va însemna o treime din voturile eligibile – este cea mai mare proporţie înregistrată vreodată –provocată de creşterea înregistrată de mai mult timp la nivelul unor grupe de populaţie – în special cel hispanic. În acelaşi timp, unul din zece dintre voturile eligibile va fi al unui membri al Generaţiei Z, adică americanii între 18-23 ani. Aceasta înseamnă că cei din „Generaţia Mileniului“ şi alţe generaţii mai în vârstă vor reprezenta o proporţie mai mică de voturi eligibile decât în 2006“.

Votanţii de orgine hispanică vor fi mai numeroşi decât cei de culoare

Afirmaţie care se bazează pe creştere rapidă a populaţiei hispanice care a ajuns acum la 32 milioane de persoane, depăşind cu puţin comunitatea persoanelor de culoare (30 milioane de persoane). Evoluţie care, pe plan politic, poate fi considerată drept un „a major game changing factor“, un element major care nu numai că începe să influenţeze substanţial echilibrul jocurilor de putere, ci are şi potenţialul de a-l determina decisiv într-un viitor apropiat previzibil. Adăugaţi la asta datele din cel de-al treilea grafic şi veţi vedea care este importanţe pe care o are deja numărul de alegători non-albi proveniţi din imigraţie şi veţi înţelege foarte uşor miza profundă nu numai a Zidului la frontiera cu Mexicul, ci şi valoarea pe care o reprezintă tema anti-imigraţionistă din discursul lui Trump, temă care, cu siguranţă, va rămâne centrală şi în pregătirea campanie pentru 2020.

f
d

Desigur, este posibil de adus argumentul de necontestat al experienţelor trecute în care s-a văzut că populaţia de origine hispanică nu s-a mobilizat la vot, contrar cele de culoare, mult mai angajată şi prezentă la vor dar şi în dezbaterile din perioada campaniei electorale, cu o dimensiune specială dată de activismul profesionist şi marcat al liderilor comunităţilor religioase care, acum, par să dorească să reia fie mesajul Martin Luther King, fie cel al Panterelor Negre, în semn de protest faţă de recrudescenţa xenofobiei şi violenţei „Frăţiilor albe“, parte esenţială a bazei electorale a lui Trump. Dar este posibil ca acest trend să se schimbe fundamental dacă apar două elemente noi, adică Zidul la frontiera cu Mexicul şi, pe de altă parte, o intervenţie militară în Venezuela. Asta ar putea să influenţeze populaţia americană de origine hispanică să iasă la un vot anti-Trump, măcar din solidarizare ideologică cu spaţiul lor de origine dacă nu din cauza unor relaţii de familie care sunt afectate.

Pe de altă parte, spun cei de la PEW CENTER, este limpede că vor exista consecinţe determinate de scăderea demografică ce a dus la apariţia unui electorat din ce în ce mai îmbătrânit: „în 2020, aproape un sfert din electorat (23%) va avea 65 de ani şi mai mult, cel mai ridicat procent din 1970 încoace. Asta nu reflectă doar situaţia generaţiei Baby Boom, ci şi speranţa crescută de viaţă a americanilor mai în vârstă.

s

Cheia votului în 2020 pare să fi identificată în modul în care va vota generaţia tânără, cea care va trebui să opteze între păstrarea actualei politici de închidere a Americii într-o poziţie din  ce în ce mai dură de regres între propriile frontiere, înconjurându-se de un zid care nu este numai material, şi revenirea la linia politică a unei Americi deschise spre dialogul multilateral, folosindu-şi din excepţionalele sale atuuri economice, militare şi, prin cumul, de influenţă politică reală. Este foarte posibil, în ciuda criticilor externe, ca poziţia lui Trump să rămână puternică, bazată pe rezultatele economice, dar este greu de prezis care va fi reacţia ulterioară a electoratului la continuarea scandalurilor politice interne care, departe de a se fi stins după apelul împăciuitor făcut de Preşedinte, se pare că vor continua şi se vor amplifica.

O altă certitudine este că votul din 2020 se va produce într-o societate americană profund divizată, iar temele în discuţie sunt acum amplificate de tensiuni etnice vizibile şi care, prin acumulare, pot duce la conflicte deschise, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Asta în ciuda apelurilor repetate la calm venite din partea tuturor politicienilor, totuşi prea puţine şi prea firave pentru a acoperi ceea ce este revigorarea unor mai vechi intoleranţe rasiale. Vor fi lăsate să explodeze dat fiindcă, într-un fel sau altul, vor fi extrem de uşor de folosit într-o campanie electorală? Primejdios joc, mai ales într-o ţară născută doar din imigraţie şi care nu şi-a uitat niciodată că şi-a cucerit teritoriile eliminând cu ferocitate şi minuţie populaţia autohtonă.

Mai este ceva din toate astea valabil şi relevant în judecăţile tinerei generaţii? Votul va da da singurul răspuns valabil, iar cei de la PEW CENTER s-ar putea să aibă dreptate când spun că, mai mult ca altădată, el va fi influenţat de originea etnică a segmentului de electorat analizat. Caz în care să vedem cum vor intra în joc convingerile, tradiţiile şi experienţele personale ale acestor grupuri nu întotdeauna fericit integrate în zona de bogăţie şi bunăstare, mai degrabă trăind viaţa celor din „white trash“, albii săraci şi marginalizaţi.

Aici ar putea să se afle miza viitoarei alegeri prezidenţiale americane. Surprinzător? Evident, dar perfect în logica întâmplărilor ce au marcat această ultimă perioadă plină de nesiguranţă şi cu perspective înceţoşate.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite