Rusia transferă operaţiunile de influenţă unor ferme de trolli din afara graniţelor, arată un raport al Informaţiilor Naţionale din SUA

FOTO SHUTTERSTOCK

Informaţiille Naţionale ale SUA au publicat în această lună un raport neclasificat despre campania extinsă de influenţă lansată de Rusia în 2020 pentru promovarea candidaturii fostului preşedinte Donald Trump, confirmând pentru prima dată ceea ce companiile de social media şi cercetătorii ştiau de mai bine de un an: Rusia îşi externalizalizează operaţiunile în Ghana, Mexic şi Nigeria, scrie Roll Calll.

Raportul arată că entitatea şi ferma de trolli în legătură cu Kremlinul Lakhta Internet Research a folosit cetăţeni din aceste trei ţări pentru a promova narative false pe reţelele sociale, dar şi site-uri de ştiri false despre probleme învrăjbitoare din politica americană.

„Este util atunci când guvernul SUA pune în scris ceea ce cercetătorii, academicienii şi grupurile societăţii civile au văzut de multă vreme. Pun aceste lucruri în evidenţa publică şi le conferă o anumită autoritate”, a declarat Jessica Brandt, şefa politicii şi cercetării la Alianţa pentru securizarea democraţiei a fondului german Marshall.

Ruşii au recurs probabil la entităţi din exterior întrucât Lakhta, fosta Agenţie de Cercetare a Internetului, s-a aflat sub vizorul intens al agenţiilor de aplicare a legii din SUA, Comandamentului Cibernetic al Pentagonului, respectiv companiilor de socializare, încă din 2016, când fostul procuror special Robert S. Mueller III a prezentat în detaliu rolul agenţiei în alegerile prezidenţiale din SUA.

Guvernele şi agenţiile de spionaj care lansează operaţiuni de influenţă contra adversarilor lor interni sau externi le externalizează apelând tot mai mult la entităţi comerciale deoarece le conferă o mai bună acoperire şi alibi, spun cercetătorii.

„Externalizarea operaţiunilor de influenţă este ceva ce vedem foarte mult”, a spus Lee Foster, senior manager pentru analiza operaţiunilor de informaţii la firma de cercetare de securitate FireEye. Operaţiunile includ „ferme de troli care încearcă să influenţeze discuţiile din alte ţări, site-uri de ştiri fabricate sau alte campanii”.

Guvernele şi agenţiile de spionaj utilizează, de asemenea, expertiza contractorilor privaţi  în social media şi marketingul consumatorilor, întrucât aceştia „ştiu probabil mai bine cum să interacţioneze cu un anumit public şi să genereze viralitate”, dar şi cum să provoace o creştere a notificărilor şi menţiunilor pentru un anumit mesaj, a spus Foster. 

CNN a raportat primul în martie 2020 despre rolul unei ferme de rolli din Accra, Ghana, în influenţarea alegătorilor americani. În aceeaşi zi, Facebook şi Twitter au reacţionat eliminând zeci de conturi asociate cu un ONG din Ghana aflat în legături cu indivizi de la Lakhta.

În 2018, FireEye a publicat un raport despre o presupusă operaţiune de influenţă iraniană care implica un site de ştiri fals numit Liberty Front Press şi mai multe conturi de socializare vizând audienţe din Statele Unite, Regatul Unit, America Latină şi Orientul Mijlociu. Scopul părea a fi promovarea mesajelor pro-iraniene, anti-saudite şi anti-Israel, precum şi încercarea de a pune bazele unui sprijin pentru acordul nuclear multinaţional dintre Iran şi alte şase ţări, se arată în raport.

„Operaţiunile de influenţă nu vizează doar să schimbe deciziile oamenilor„, a spus Foster. Astfel de campanii sunt adesea un preludiu al atacurilor cibernetice sau sunt organizate după un atac cibernetic, a spus el. „Vedem o încrucişare directă între operaţiunile de influenţă şi cele cibernetice”.

Şi alte guverne precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Egiptul au folosit companii de marketing pentru operaţiuni de influenţă contra adversarilor regionali.

Oficialii americani şi cercetătorii îşi concentrează atenţia asupra Rusiei, Chinei şi Iranului, care vizează publicul american, dar, „dacă te uiţi şi în altă parte, vei vedea Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite care par să folosească aceste tactici foarte agresiv de ceva timp”, a spus Emerson Brooking, cercetător la Laboratorul de criminalistică digitală al Consiliului Atlantic.

În septembrie 2018, Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care Trezoreria SUA putea impune sancţiuni asupra unor cetăţeni străini prinşi că se amestecă în alegerile americane.

„Competenţa ordinului a fost destul de largă, dar rareori a fost exercitată de Trump”, a spus Brooking.

Ordinul este, de fapt, baza raportului agenţiilor de informaţii americane care a identificat operaţiunile de influenţă rusă, de altfel raportul citează ordinul.

În ianuarie, Brandt şi colegul ei Josh Rudolph de la  Fondul German Marshall  au solicitat Congresului şi administraţiei Biden să închidă lacunele din legile actuale şi să adopte altele noi referitor la interferenţa străină în alegerile din SUA. Propunerile lor ar permite punerea sub acuzare a americanilor care spală dezinformarea din surse străine şi ar necesita o divulgare mai extinsă a acestor informaţii în conformitate cu legile SUA privind finanţarea campaniilor.

Brandt a arătat că abordarea Australiei de a trata interferenţele străine ca o chestiune de securitate naţională este un model demn de examinat. Legea australiană, numită Legea schemei de transparenţă a influenţei externe, defineşte interferenţa străină ca depăşind influenţa diplomatică de rutină pentru a include activităţi ascunse, coercitive şi înşelătoare. Aceasta face ca interferenţa străină să fie pedepsită cu o condamnare de 20 de ani de închisoare.

„Australia, care a fost punctul zero pentru activităţile de interferenţă ale Chinei, a adoptat o strategie de securitate naţională şi a prevăzut anumite sancţiuni pentru participarea cu bună ştiinţă şi de bunăvoie la operaţiuni străine care vizează campanii politice", a spus ea. Tipul de campanii de influenţă descris în raportul agenţiilor de informaţii americane „este exact genul de lucruri împotriva cărora am dori să ne consolidăm mijloacele legale de apărare”.