Români cărora le pasă de întărirea defensivei naţionale şi de alianţa cu SUA
0
O realitate politică internă complexă a generat opinii care pun, pe plan mediatic, mai mult sau mai puţin viclean, utilitatea prezenţei României în comunitatea europeană şi în aceea euroatlantică, presiunea răsăriteană alimentând subtil turmentarea opiniei publice autohtone.
Într-o asemenea situaţie, schimbul de opinii - necesar, democratic, franc – iniţiat de Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi de Fundaţia EURISC a fost o reuşită incontestabilă, datorită prezenţei unor conaţionali complementari, cărora le pasă de soarta ţării unde au văzut lumina zilei, al cărei viitor trebuie apărat şi de forţe armate cu un rol real disuasiv, context în care ţin să mulţumesc, şi pe această cale, compatrioţilor: Constantin Degeratu, Mihaiu Mărgărit, Liviu Mureşan, Dorel Gheorghe Căprar, Mircea Lupu, Lucian Foca, Constantin Dudu Ionescu, Flavius Caba-Maria, Constantin Corneanu, Liviu Ţăranu, Cristian Vaida-Coteanu, Marius Văcărelu, Florian Râpan, Ioan Mircea Laslău, Alexandru Georgescu, Răzvan Munteanu, Marius Hanganu, Tiberiu Tănase, Aurel Cazacu, Ion Alexandru Plăviciosu, Alexandru Poleucă, Liviu Gorgos, Dan Gîju,
Alexandru Grumaz, Marian Covlea, Gheorghe Nicolaescu, Mircea Chelaru, Eugen Bădălan, Stan Petrescu, Ludmila Anica, Ştefan Dănilă, Constantin Rusu, Benone Neagoe, Florian Pinţă, Ion Iofciu, Virgil Bălăceanu, Vasile Simileanu, Sebastian Rusu, Laurenţiu Mihu, Cătălin Ovreiu, Sergiu Medar, Alexandra Poleucă, Mihai Liviu şi Cătălin Buciumeanu.
Punctul de vedere substanţial, nuanţat cu o exactitate mai degrabă matematică, al conaţionalului Constantin Degeratu, susţinut de imagini elocvente privind atât starea păcii şi războiului, pe mapamond, cât şi situaţia în care se află România, la graniţa de est a NATO, la finalul acestui an, nu numai că a fost urmărit cu o maximă atenţie, de asistenţă - în rândurile căreia se aflau şi trei generali care i-au urmat la conducerea Statului Major General, respectiv Mircea Chelaru, Eugen Bădălan şi Ştefan Dănilă, o premieră cu valoare de simbol -, dar a şi generat, ulterior, în cadrul acestui unic brainstorming, luări de poziţie inedite, cu afirmaţii memorabile.
În calitate de preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, parlamentarul Dorel Gheorghe Căprar a înţeles că asistenţa aştepta repere concrete ale activităţii forului legislativ al României, în privinţa întăririi defensivei naţionale şi a pledat pentru sprijinirea adecvată a organismului militar naţional, cu măsuri pe măsura provocărilor existente în vecinătatea noastră imediată.
Cu nuanţări aparte, privind modul în care comunitatea europeană şi cea euroatlantică se raportează la provocările geopolitice actuale a venit profesorul dr. Liviu Mureşan, care conduce, cu pragmatism, Fundaţia EURISC, fiind şi membru al Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, o coagulare transparentă, cu afirmare mediatică, a celor interesaţi de apărarea inteligentă a României.
De altfel, aşa cum puteţi observa în imaginile video de mai sus, ideile expuse de dr. Liviu Mureşan au fost iniţial exprimate pe micul ecran, în compania unuia dintre promiţătorii tineri afirmaţi în cadrul clubului menţionat, respectiv Alexandru Georgescu.
Cu gândul la recenta sa prezenţă peste Ocean, unde a avut interlocutori interesaţi de apărarea arealului euroatlantic, analistul politico-militar Alexandru Grumaz, a optat pentru exprimarea unei opinii bine cântărite, având în vedere că în sală se aflau patru români care au comandat ceea ce astăzi se numeşte Statul Major al Apărării.
Ulterior, generalul Grumaz mi-a mărturisit convingerea sa, conform căreia personalităţile militare puternice prezente la acest brainstorming ar putea depăşi unele puncte de vedere diferite, pentru a putea proiecta un nou document strategic privind apărarea României.
Cu o francheţe aproape dezarmantă, care a surprins plăcut asistenţa, cu o prezentare fără fard a unor realităţi dureroase din mediul militar autohton, conaţionalul Ştefan Dănilă a venit cu confesiuni care au pus pus pe gânduri şi pe experimentaţii generali aflaţi în sală.
Coincidenţa face ca în urmă cu puţin timp, pe micul ecran, cel care a fost primul general de aviaţie, care a condus Statul Major General, în perioada post decembristă, să exprime aceleaşi opinii temerare – precum necesitatea de a avea o singură armată puternică, nu cea de azi şi o Gardă Naţională - într-o emisiune de televiziune în care a dovedit o foarte bună cunoaştere a modului în care percep provocările răsăritene generalii americani,
Dezlănţuit, cu o viziune filozofică asumată, cu un recurs la o istorie naţională ce nu poate fi negată decât de adversarii constanţi ai deţinătorilor spaţiului mioritic, ofensivul Mircea Chelaru a captat, minute în şir, atenţia celor interesaţi şi de un punct de vedere deloc conformist, în condiţiile în care, la nivele cunoscute, par a domina clişee care obosesc opinia publică.
Multe din afirmaţiile generalului Chelaru au fost exprimate şi pe micul ecran, nu cu mult timp înainte de evenimentul iniţiat de Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi de Fundaţia Eurisc, imaginile video de mai sus fiind, în acest sens, elocvente.
După ce a urmărit, extrem de atent, pe cei care au exprimat opinii înaintea sa şi deşi a luat cuvântul doar la invitaţia anterioară a moderatorului, conaţionalul Eugen Bădălan a avut o alocuţiune care a generat replici chiar pe timpul discursului său, ironic şi critic în acelaşi timp, rostit cu durerea, intuită, nu vizibilă, a acelora care încă mai cred că România merita şi merită o soartă mai bună, în pofida celor care ar dori ca să învingă pesimismul ce precede îngenuncherea în faţa vicisitudinilor vremii.
Cum orele iniţiale, din programul schimbului de opinii, s-au scurs cu o repeziciune uimitoare, conaţionalul Stan Petrescu a luat primul cuvântul în partea a doua a reuniunii, renunţând la ceea ce avea înscris iniţial pe hârtie şi optând pentru un adevărat discurs al unui profesor obişnuit să arate lumii de azi erorile lumii de ieri, spre luare aminte.
De altfel, generalul Stan Petrescu va realiza, pe micul ecran, o succesiune de emisiuni dedicate frontului din umbră, cel al specialiştilor în informaţii militare, un demers util în confruntarea generată de agresiunea, nu numai propagandistică, mediatică, a răsăritenilor.
Nou membru al Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, compatriotul Sergiu Medar - diplomat militar cu o experienţă relevantă la Washington D.C. – a venit cu o decriptare inedită a intereselor strategice, în lumea de azi, bazată pe date mai puţin luate în calcul, cel puţin până acum, de analiştii militari atenţi la mutările marilor puteri pe tabla de şah, geopolitică, a lumii anului 2017.
Cel care conduce acum Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă, conaţionalul Virgil Bălăceanu a simţit nevoia să explice de ce colegii săi vor şi pot să contribuie la eforturile Statului Major al Apărării, de a perfecta legislaţia în vigoare, care are în vedere mutaţiile necesare în organismul militar românesc, pentru ca acesta să nu fie doar o pavăză simbolică, ci şi un element disuasiv relevant, pe plan regional.
Cu o viziune geopolitică bazată pe documentări ştiinţifice succesive, în metropole europene, dar şi peste Ocean, precum şi la Beijing şi Moscova, dr. Alexandru Georgescu a uimit asistenţa cu un bombardament informaţional de excepţie, unul bazat şi pe convingeri care provin din demersuri notabile, conform cărora complexitatea securităţii internaţionale nu are doar luminile specifice zonelor albastre, roşii sau gri, de pe hărţile marilor cancelarii.
Credincios idealului său, de a formula concluzii deloc pripite, bazate pe o analiză atentă a tuturor elementelor care au dus la convulsiile lumii de azi, dr. Marius Văcărelu a reiterat şi nuanţat recente rânduri-gânduri generate de obsesia multora, privind posibilitatea izbucnirii unei noi conflagraţii mondiale, o perspectivă care obligă la luarea tuturor măsurilor lucide privind menţinerea climatului de pace actual, concomitent cu întărirea reală a forţelor armate ale României.
Cu un tur de orizont al zonelor ce pot genera scânteia nefastă a unei confruntări militare, cu urmări nu doar regionale, conaţionalul Flavius Caba-Maria, care cutreieră Orientul Mijlociu cu o frecvenţă profesională, a reamintit un lucru simplu. Dincolo de aparenţele unei lumi relativ controlabile sunt şi teatre de război unde ireversibile acţiuni militare pot genera inimaginabilul.
Reamintind asistenţei că a fost prezent la reuniunile Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică de la primele manifestări publice ale acestui think tank. compatriotul Mihai Liviu, un rezervist extrem de bine informat, a semnalat faptul că exprimarea, la diferite tribune democratice, asigurate de asociaţii cu rol de indicator al stării de spirit al celor avizaţi, în domeniul apărării naţionale, constituie un exerciţiu de comunicare onest, util societăţii civile.
Deşi iniţial era tentat doar să asculte pe cei menţionaţi mai sus, colonelul, acum în rezervă, inginer Aurel Cazacu a optat pentru o intervenţie punctuală, tonifiantă, în care a reiterat convingerea sa că industria naţională de apărare poate fi revigorată prin recursul la numele de cod: OFFSET. O soluţie care a oferit Poloniei, partener strategic al României, avantaje economice excepţionale.
Chiar dacă nu a luat cuvântul la acest brainstorming, generalul (r.) Mihaiu Mărgărit, cel din dreapta imaginii de mai sus, a avut, în pauze, dialoguri inedite, precum acela cu succesorul său, la comanda Direcţiei Informaţii Militare, conaţionalul Sergiu Medar, aflat în stânga fotografiei mai sus inserate.
Un semn că evenimentele Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică reunesc seniori militari afirmaţi în misiuni diplomatice primite în metropole importante, care şi azi contează pentru echilibrul strategic dezirabil, mai ales când trăim în starea de nici pace, nici război, din ziua de azi.
Aşa am asistat la prima confruntare de idei cu 16 generali prezenţi, dintre care patru au comandat armata ţării, toţi fiind astăzi conştienţi că, pentru unii, după cum remarca un orator: a fi patriot este aproape o infracţiune.
Asta în condiţiile în care lupta politică pare să cuprindă şi forţele armate. Şi cei în drept ignoră realitatea că armata a ajuns aproape în indisponibilitatea de a acţiona.
Rezerviştii fiind acum la momentul care se poate numi şi “la marginea răbdării de sine.”
O stare care, totuşi, poate dinamiza, de o manieră democratică, acţiunile conaţionalilor care azi mai pot apăra interesul naţional al României.
Nota bene:
Mulţumesc frumos, şi pe această cale, fotoreporterului Cătălin Ovreiu, pentru imaginile imortalizate pe timpul reuniunii, precum şi compatriotului Dorin Zeldea, care, cu echipa sa, a asigurat asistenţa necesară derulării elegante a evenimentului.
Se încarcă comentariile...
