Retragerea butonului nuclear lui Trump? Dezbatere în Senatul american

Preşedintele american Donald Trump (în imagine) stârneşte îngrijorări din cauza comportamentului său imprevizibil FOTO Arhivă

Senatorii americani au dezbătut pentru prima oară în ultimii 30 de ani limitele preşedintelui lor în lansarea unui atac nuclear, arătându-se îngrijoraţi de creşterea tensiunilor între Donald Trump şi dictatorul nord-coreean Kim Jong-un, transmite AFP.

Ultima discuţie din Senatul american asupra rolului preşedintelui în activarea butonului roşu a avut loc în 1976, în plin Război Rece. Acum, senatorii de la Washington sunt îngrijoraţi de intensificarea retoricii belicoase între Donald Trump şi Kim Jong-un şi încearcă să afle cum îl pot opri pe liderul lor în cazul declanşării unui atac nuclear.

Şeful Comisiei de Afaceri Externe a Senatului, republicanul Bob Corker, s-a distanţat în public de actualul lider de la Casa Albă, apreciind de curând că acesta duce ţara „drept spre al treilea război mondial“ prin felul în care gestionează problema nord-coreeană.

„Suntem îngrijoraţi că preşedintele Statelor Unite este atât de instabil şi volatil, că procesul său de luare a deciziilor este atât de capricios, încât acesta ar putea emite un ordin de a folosi arma nucleară complet contrar intereselor securităţii naţionale americane“, a spus şi senatorul democrat Chris Murphy.

Ambiguităţi

Desfăşurată în cadrul Comisiei de Afaceri Externe a Senatului, dezbaterea s-a concentrat pe o ipotetică decizie a preşedintelui de a ordona un atac preventiv împotriva inamicului.

Constituţia este clară: articolul doi conferă preşedintelui conducerea forţelor armate. Preşedintele este comandantul şef al armatei şi are responsabilitatea de a-şi apăra naţiunea în faţa unui pericol sau unei ameninţări iminente. Totodată, el este singurul care poate lansa un atac nuclear.

Participanţii la dezbatere au fost de acord că liderul de la Casa Albă are puteri depline pentru a apăra ţara. Totuşi, nu există o definiţie strictă a iminenţei, au recunoscut cei trei experţi prezenţi în Senat, stârnind întrebări din partea aleşilor. Generalul în rezervă Robert Kehler, care a condus Comandamentul Strategic al Statelor Unite din 2011 până în 2013, a sporit confuzia reamintind o regulă de bază: „Armata este obligată să execute un ordin legal, dar nu este obligată să urmeze un ordin ilegal“. Potrivit lui Kehler, orice acţiune militară trebuie să îndeplinească criteriile de „necesitate“ şi „proporţionalitate“ pentru a avea temei juridic şi a fi legală.

Dar ce s-ar întâmpla dacă şeful Comandamentului Strategic ar aprecia că ordinul primit de la preşedinte este ilegal? „Nu ştiu exact“, a recunoscut generalul în rezervă citat, adăugând că „intră în joc factorul uman“.

În realitate, a spus Brian McKeon, fost ministru adjunct al Apărării sub administraţia lui Barack Obama, preşedintele i-ar putea înlocui pe cei din lanţul de comandă care i se opun. „Dar am ajunge atunci într-o adevărată criză constituţională“, a subliniat el.

În afara unor cazuri de urgenţă extremă, a nuanţat Peter Feaver, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Duke, preşedintele „va avea nevoie de cooperare din partea multor oameni pentru a declanşa un atac“.

„Adversarii ne privesc“

Unii s-au întrebat chiar dacă este cazul trecerii butonului roşu de la preşedinte la aleşii ţării. Dar schimbarea procedurii din cauza lui Donald Trump ar fi „un precedent nefericit“, a atras atenţia McKeon.

Disconfortul unor senatori republicani a fost perceptibil pe durata întregii dezbateri, relevă AFP

„Adversarii noştri ne privesc“, a remarcat Marco Rubio, exprimându-şi temerile asupra punerii la îndoială a autorităţii preşedintelui american în cazul unui conflict armat. „În această republică, avem alegeri, iar, la vot, alegătorii iau decizia de a încredinţa cuiva această putere“, a afirmat Rubio, care a candidat la învestitura Partidului Republican pentru alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Până una-alta, Donald Trump, al cărui mandat de preşedinte se încheie la 20 ianuarie 2021, rămâne cu butonul roşu la dispoziţia sa, dar şi cu responsabilitatea apărării teritoriului american de un eventual atac nuclear al regimului comunist din Coreea de Nord.