Recuzita pusă în scenă pentru întâlnirea virtuală Biden-Putin

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele SUA Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin
Preşedintele SUA Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin

Întâlnirea virtuală de astăzi dintre preşedintele SUA, Joe Biden, şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin , pare pregătită ca pentru o demonstraţie de mentalişti.

Kremlinul a descris drept „lamentabilă“ starea actuală a relaţiilor dintre SUA şi Rusia, în ajunul unei videoconferinţe a preşedinţilor rus şi american. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că un subiect al discuţiilor Biden-Putin va fi reprezentat de NATO şi garanţiile de securitate pe termen lung din partea Occidentului. Analiştii consideră că discuţia virtuală între cei doi lideri ar putea constitui un prim pas către o nouă întâlnire, dorită de către preşedintele rus.

 Cei doi s-au văzut prima oară la Kremlin în 2011. Biden a povestit apoi că i-a spus liderului rus că „nu cred că aveţi suflet”. Ei s-au revăzut apoi la Geneva, în 2014, iar apoi în acelaşi oraş în iunie, anul acesta, după ce Biden a devenit, între timp, preşedintele Americii. Contactele lor au continuat de atunci, dar şi tensiunile.

Un nou test pentru Biden

Criza riscă să fie un test dificil pentru preşedintele american. Această întâlnire ar putea permite lansarea unui dialog, însă nu este de aşteptat prea mult acest lucru, apreciază un analist politic apropiat Kremlinului, Fiodor Lukianov. „Nu poate rezulta niciun rezultat concret”, spune el pentru AFP, însă fără să preconizeze o lansare a ostilităţilor în cazul în care discuţiile ar eşua. „Este o isterie aţâţată de Vest”, consideră el. ”Războaiele încep în mod neaşteptat. Dacă va porni, va porni altfel”.

Însă Heather Conley, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), consideră, dimpotrivă că, dacă preşedintele rus nu obţine satisfacţie, atunci „el va folosi mijloace militare pentru a-şi atinge scopurile politice”.

Or el vrea să slăbească legăturile între Kiev şi Occident, apreciază ea, pentru că el vede Ucraina ca pe „un fel de portavion pentru NATO”.

Ultima dată când Putin a tras trupe la graniţa cu Ucraina, preşedintele american Joe Biden a încercat să creeze o „relaţie stabilă şi previzibilă” cu Rusia. Biden şi echipa sa au cerut o „relaţie stabilă” între SUA şi Moscova înainte şi în timpul întâlnirii lui Biden cu Putin de la Geneva.

În diplomaţie, este important să se formuleze obiective ambiţioase. Dar urmărirea unor obiective largi fără o strategie realistă pentru atingerea lor este o diplomaţie ineficientă, mai ales atunci când obţinerea rezultatelor implică sacrificarea altor aspecte importante ale securităţii.

În loc să continue să urmărească obiectivul nerealist al „relaţiilor stabile” cu Rusia, administraţia Biden poate dedica mai mult timp şi resurse unui obiectiv de politică externă mai atins, de relaţii mai strânse cu Ucraina, scrie „Washington Post“.

Putin clar nu vrea o relaţie stabilă şi previzibilă cu Statele Unite. Şeful Kremlinului consideră Statele Unite un duşman al Rusiei. Potrivit lui Putin, administraţia Biden încearcă să slăbească Rusia şi să-i distrugă regimul. Nu poate exista o cooperare stabilă, previzibilă cu regimul Putin, ci doar un conflict constant.

Mai mult, Putin a cules deja beneficii tangibile din politicile sale agresive de la începutul acestui an. Când strângea trupe la graniţa cu Ucraina în primăvară, Biden a cerut o întâlnire la Geneva. Şi Statele Unite şi Germania „au găsit un limbaj comun” pe gazoductul Nord Stream 2, care a jucat şi în favoarea lui Putin.

Dorinţa de a atenua tensiunile dintre SUA şi Rusia s-a transformat, de asemenea, în ambiţii superficiale de a extinde legăturile Washingtonului cu Ucraina. Nu e de mirare că Putin joacă din nou acelaşi joc. Cu toate acestea, dacă Planul A eşuează, va trebui să treceţi la Planul B. Este necesară o nouă strategie a SUA cu privire la Rusia şi Ucraina.

În ceea ce priveşte Rusia, Biden ar trebui să folosească mai multă „diplomaţie forte”

În acelaşi timp, SUA şi aliaţii europeni ar putea anunţa public sancţiuni serioase. Actualul regim de sancţiuni nu va schimba comportamentul Kremlinului. Un nou model de „pedeapsă” ar trebui adoptat pentru a înăspri sancţiunile în fiecare an, dacă Rusia îşi continuă politica agresivă împotriva Ucrainei. Biden are, de asemenea, nevoie de o strategie mai cuprinzătoare pentru a se implica în Ucraina. Aliaţii SUA şi NATO ar putea aprofunda legăturile cu Kievul, inclusiv un nou pachet extins de ajutor militar pentru a crea capacităţi mai mari de protejare a infrastructurii critice.

SUA şi Europa au nevoie de o strategie largă, pe termen lung, pentru a consolida democraţia şi a stimula creşterea economică în Ucraina, inclusiv politici mai creative pentru a proteja sectoarele energetice, financiare şi media ale Ucrainei de influenţa rusă. Având în vedere prăbuşirea democraţiei din întreaga lume în ultimii ani, echipa lui Biden trebuie să îşi dubleze eforturile pentru a întări fragila democraţie a Ucrainei. Declinul democratic de la Kiev va juca în favoarea lui Putin.

Biden va avea nevoie de o nouă strategie pentru a limita Rusia. Dar sprijinul Ucrainei trebuie să fie o componentă centrală a acestei strategii mai ample. O politică mai eficientă a SUA faţă de Moscova începe cu o cooperare stabilă, puternică şi eficientă cu Ucraina, conchide ziarul.

    O ripostă militară americană directă, în cazul unui atac rus împotriva Ucrainei, nu este luată în considerare în prezent

    Statele Unite, pe lângă sancţiunile economice, sunt pregătite să-şi sporească prezenţa militară în Europa de Est dacă Rusia atacă Ucraina, a declarat luni un înalt oficial de la Casa Albă, relatează AFP.

''Dacă Putin face o mutare, ar exista o cerere crescută din partea aliaţilor noştri'' din Europa de Est pentru ''mai multe trupe, capacităţi şi exerciţii'' şi ''Statele Unite ar răspunde favorabil'', a indicat sursa citată, în ajunul unei întrevederi mult aşteptate între preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin.

Oficialul a precizat însă că o ripostă militară americană directă, în cazul unui atac împotriva Ucrainei, nu este luată în considerare în prezent.

''Statele Unite nu caută să se afle într-o poziţie în care utilizarea directă a forţelor americane ar fi în centrul gândirii noastre'', a precizat sursa citată.

Washingtonul intenţionează să acorde prioritate, în cazul unei invazii a Ucrainei, ''unei combinaţii'' de mai multe elemente: ''sprijin pentru armata ucraineană'', ''sancţiuni economice puternice'' şi ''o creştere substanţială a sprijinului şi a capacităţilor pe lângă aliaţii noştri în cadrul NATO''.

Kremlinul a declarat luni că nu se aşteaptă la cine ştie ce „progrese„ în urma întrevederii online între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, prevăzută să aibă loc marţi, într-un moment de vârf al tensiunilor între Moscova şi Washington, notează France Presse.

Flota Rusiei din Marea Neagră a început o nouă serie de exerciţii 

Tot pentru distragerea atenţiei şi impresionarea audienţei, Flota Rusiei din Marea Neagră a început luni seria exerciţiilor militare de iarnă, la care participă peste 20 de avioane şi elicoptere ale componentei sale aeriene, pe fondul tensiunilor cu Occidentul în urma concentrării de trupe şi echipamente militare de către Rusia la frontiera cu Ucraina.

Avioanele şi elicopterele au exersat urmărirea unor nave de război ale unui inamic convenţional şi atacarea cu rachete a ţintelor navale, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

La exerciţiul de luni au participat peste 20 de aparate, între care avioane de luptă multirol Su-30SM, bombardiere Su-24M, avioane Be-12 şi An-26, precum şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27.

Aceste aplicaţii au loc într-un moment în care Rusia denunţă prezenţa din ce în ce mai frecventă a distrugătoarelor SUA şi NATO în Marea Neagră şi a zborurilor efectuate de avioane de cercetare în apropierea graniţelor ruse.

Ucraina a acuzat Rusia de concentrarea unor efective de peste 94.000 de soldaţi la frontierele sale cu scopul de a ataca teritoriul ucrainean în timpul iernii.

Potrivit publicaţiei americane Washington Post, serviciile de informaţii americane consideră că Rusia ar intenţiona să-şi sporească prezenţa militară la graniţa cu Ucraina până la 175.000 de soldaţi.

În acelaşi timp, Moscova a acuzat Kievul de comasarea a 125.000 de militari (ceea ce reprezintă 50% din forţele armate ucrainene) în apropierea regiunii Donbas, din estul Ucrainei, unde forţele guvernamentale luptă din 2014 împotriva separatiştilor proruşi sprijiniţi de Rusia.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite