Publicarea stenogramei discuţiei telefonice dintre Trump şi Zelenski poate fi la fel de toxică pentru SUA ca şi scandalul  WikiLeaks

Preşedintele SUA Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski

Transcrierea convorbirii telefonice dintre Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ridică vălul asupra discuţiilor în general secrete ale preşedinţilor americani cu alţi lideri. Dar această transparentă s-ar putea să aibă efecte la fel de toxice pentru diplomaţia americană ca şi scandalul provocat de postarea pe website-ul WikiLeaks a unor documente confidenţiale sustrase din corespondenţa electronică a diplomaţiei SUA.

Prima capitală care a ironizat demersul liderului american a fost Moscova. Publicarea miercuri a transcriptului convorbirii telefonice între preşedinţii SUA şi Ucrainei, Donald Trump, respectiv Volodimir Zelenski arată că orice contact cu Casa Albă poate de acum încolo încălca normele de confidenţialitate, a declarat miercuri seara purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, într-un interviu acordat postului public de televiziune Rossia-1.

„Se poate înţelege că (…) după publicarea acestui transcript, graţie preşedintei democrate a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, întreaga lume a înţeles că atunci când şefi de state, şefi de diplomaţie vorbesc la telefon, se întâlnesc, comunică cu reprezentanţi ai Casei Albe – începând cu preşedintele SUA şi alţii – tot ceea ce spun – confidenţial, specific, care necesită atenţie specială, delicateţe – poate fi publicat mâine”, a afirmat Zaharova, citată de TASS.

În opinia sa, urmând această logică, fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange „este practic un erou al SUA”, întrucât a prezentat opiniei publice nu unul, ci mii de materiale de natură similară.

„Nu-mi este clar de ce democraţii s-au simţit ofensaţi la acea vreme şi s-au supărat pe el şi într-atât de mult încât au început prigonirea sa în lumea întreagă”, a spus reprezentanta diplomaţiei ruse.

În aceeaşi tonalitate ironică, Zaharova a invitat Washingtonul să publice transcriptul convorbirilor purtate cu partenerii săi din NATO. „Foarte preţioase” (pentru Moscova) ar fi şi transcripturile discursurilor rostite la şedinţele cu uşile închise ale Pentagonului, FBI şi CIA, a spus în continuare ea.

În opinia sa, democraţii au făcut de „râsul lumii” SUA, încercând să declanşeze procedura de destituire a preşedintelui Donald Trump din cauza convorbirii telefonice cu Volodimir Zelenski, conform TASS, care citează o postare a Zaharovei pe pagina ei de Facebook.

Într-o reacţie separată joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că publicarea transcriptului convorbirii telefonice din iulie între Trump şi Zelenski este un fapt ieşit din comun, potrivit TASS.

„Nu voi comenta nimic în legătură cu acest subiect; este vorba exclusiv de o problemă internă a SUA şi Ucrainei, mai ales că s-a făcut de comun acord”, a spus Peskov. „Dar, în general, trebuie să recunoaştem că, desigur, publicarea unei înregistrări complete a unei conversaţii – fie că este vorba despre o conversaţie telefonică, fie o convorbire tete-a-tete – acest lucru nu se întâmplă prea des în practica diplomatică şi interstatală, cel puţin până acum”, a adăugat el.

Potrivit portalului RBK.ru, Volodimir Zelenski nu se aştepta să fie publicat transcriptul complet al conversaţiei sale cu liderul american, ci doar ceea ce a spus preşedintele Donald Trump.

În acelaşi timp, Zelenski a spus că nu este împotriva publicării conţinutului unor convorbiri între şefi de state, dar uneori negocierile între lideri nu ar trebui să fie făcute publice.

Germania şi Franţa, vorbite de rău 

Din discuţia dintre Trump şi Zelenski aflăm şi cum sunt văzute demersurile Germaniei şi Franţei în relaţia cu Ucraina. Preşedintele american Donald Trump a declarat, în conversaţia telefonică avută la 25 iulie cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că Germania nu face aproape nimic pentru Ucraina şi că, la fel ca alte capitale europene, Berlinul vorbeşte, dar nu face nimic concret, relevă transcriptul discuţiei telefonice Trump-Zelenski, dat publicităţii miercuri.

”Aş spune că noi facem multe pentru Ucraina, cheltuim mult efort şi timp, mult mai mult decât fac ţările europene şi care ar trebui să facă mai mult decât fac acum. Germania nu face aproape nimic pentru voi. Tot ce fac este să vorbească şi cred că este ceva despre ar trebui să-i întrebaţi în legătură cu asta. Când am discutat cu Angela Merkel ea a vorbit despre Ucraina, dar nu face nimic. O mulţime de ţări europene fac la fel, cred că acesta este un lucru la care vreţi să vă gândiţi, dar SUA sunt foarte, foarte bune (în relaţia, n.red.) cu Ucraina”, i-a transmis liderul american lui Zelenski în dialogul telefonic, care a durat jumătate de oră, din dimineaţa zilei de 25 iulie (ora coastei de est a SUA).

Răspunsul preşedintelui ucrainean a fost pe măsura aşteptărilor lui Donald Trump: ”Da, aveţi absolută dreptate. Nu 100%, de fapt 100% şi vă pot spune următorul lucru: am vorbit cu Angela Merkel şi m-am întâlnit cu ea. De asemenea, m-am întâlnit şi am discutat cu Macron şi le-am spus că nu fac atât de mult pe cât ar trebui în ceea ce priveşte sancţiunile (contra Rusiei, n.red.). Ei nu înăspresc sancţiunile. Nu lucrează pe cât de mult ar trebui pentru Ucraina. S-a ajuns până acolo încât, deşi logic Uniunea Europeană ar trebui să fie cel mai mare partener al nostru, tehnic Statele Unite sunt un partener mult mai mare decât UE şi vă sunt foarte recunoscător pentru asta întrucât SUA fac destul de mult pentru Ucraina. Mult mai mult decât Uniunea Europeană în special atunci când vorbim despre sancţiuni contra Federaţiei Ruse”.

Transcrierea convorbirii telefonice dintre Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul căreia primul i-a cerut celui de-al doilea să ancheteze cu privire la adversarul său Joe Biden, ridică vălul asupra discuţiilor în general secrete ale preşedinţilor americani cu alţi lideri, relatează AFP.

Dacă întâlnirile bilaterale între şefii de stat sunt precedate frecvent de o sesiune de declaraţii convenite despre relaţiile ”stânse”, ”excelente” sau ”speciale” între ţările lor, în faţa camerelor de luat vederi, conţinutul discuţiilor însele este considerat drept ”top secret” şi este publicat abia ani mai târziu, pentru cărţile de Istorie.

În cazul convorbirilor telefonice ale preşedinţilor americani, secretul este şi mai strict păstrat, odată ce Casa Albă nu publică în mod sistematic lista apelurilor telefonice ale şefului Executivului.

Biblioteca prezidenţială a lui Bill Clinton a publicat, în urmă cu un an, transcrieri declasificate ale apelurilor telefonice şi întâlnirilor bilaterale ale lui Clinton cu Boris Elţîn de la 23 ianuarie 1993 şi până la demisia preşedintelui rus, la 31 decembrie 1999.

Publicând miercuri transcrierea apelului telefonic al lui Zelenski către Trump, Casa Albă a precizat că ”nu” este vorba despre ”verbatim”, ci despre un ”memorandum al conversaţiei telefonice”, elaborat pe baza notiţelor luate de către consilierii preşedintelui, însărcinaţi să asculte conversaţia din „Situation Room”, o sală ultrasecurizată, situată în subsolul Casei Albe.

”Aceasta este o practică stabilită de mult timp, menită nu doar să păstreze o urmă a apelului, ci să-l protejeze totodată pe preşedinte în cazul în care un lider sau un Guvern străin ar povesti minciuni flagrante despre acest apel”, explică pe Twitter Larry Pfeiffer, un fost director al Situation Room în timpul lui Barack Obama, care a gestionat numeroase apeluri prezidenţiale.

Conversaţiile telefonice ale preşedintelui american nu mai sunt înregistrate de mult timp, a precizat Pfeiffer, care a fost de asemenea şef de cabinet al directorului CIA, după care a subliniat că aceste notiţe nu sunt neapărat exhaustive, pentru că, în funcţie de subiectele discutate şi de interlocutor, ele merg de la ”transcrierea completă, uşor revăzută, la o dare de seamă vagă, redactată sumar”.

Transcriptul discuţiei telefonice dintre Trump şi Zelenski din 25 iulie a fost dat publicităţii ca urmare a scandalului declanşat în SUA în urma acuzaţiilor că Trump l-ar fi îndemnat pe preşedintele ucrainean ca autorităţile de la Kiev să-l investigheze pe fiul fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, posibilul său rival la prezidenţialele de anul viitor.

Scandalul a izbucnit în urma unui denunţ intern al unui membru al comunităţii de informaţii americane care a semnalat că prezintă îngrijorare conţinutul acestei convorbiri, în care – potrivit mass-media – Donald Trump ar fi exercitat presiuni la adresa lui Zelenski pentru a-l determina să iniţieze o anchetă de corupţie împotriva lui Hunter Biden. Acesta a lucrat pentru o companie energetică din Ucraina în perioada în care tatăl său era vicepreşedintele SUA.