Pionierii mariajelor gay în America. Povestea bărbaţilor care s-au căsătorit legal în 1971
0
Săptămâna trecută, Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a dat o hotărâre care anulează practic o lege controversată care definea căsătoria drept un act posibil doar între un bărbat şi o femeie. Dar căsătoriile între persoane de acelaşi sex au fost oficiate în SUA încă din 2004. Un cuplu format din doi bărbaţi a reuşit să-şi legalizeze uniunea în urmă cu mai bine de 40 de ani.
„Vom câştiga până la urmă, nu acum, dar data viitoare.” În 1973, Jack Baker, un activist pentru drepturile persoanelor homosexuale, îi spunea unui jurnalist american că este doar o chestiune de timp până când mariajele între persoanele de acelaşi sex vor fi legalizate.
Făcea această declaraţie într-un show american foarte vizionat la nivel naţional, după ce partenerul său, Michael McConnell, reuşise să obţine un certificat de căsătorie prin câteva „artificii” legale. Jurnaliştii de la BBC readuc în atenţie povestea care, în urmă cu 40 de ani, diviza societatea americană în două.
Pentru Baker, legalizarea căsătoriilor gay era o problemă ce ţinea de respectarea drepturilor omului.
Ajunge până în miezul discriminării, nu poţi lăsa persoanele heterosexuale să te trateze diferit. Trebuie să spui «Şi eu plătesc taxe pentru a finanţa acest guvern şi el mă va recunoaşte drept cetăţean egal sau, dacă nu, jur pe Dumnezeu că voi da peste cap acel guvern».
Imaginea hoosexualităţii nu era cea mai fericită în societatea americană a anilor 1970, fiind asociată mai degrabă cu bărbaţi gălăgioşi şi exuberanţi, îmbrăcaţi în culori ţipătoare şi ducând o viaţă marcată de promiscuitate.
Baker şi McConnell n-aveau nicio treabă cu acest stereotip. Ambii cu vârste mai mici de 30 de ani, îngrijiţi, păr aranjat - Baker era student la Drept, iar McConnell era bibliotecar. Formau un cuplu de patru ani când şi-au depus prima dată actele pentru a se căsători, în 1970.
Cererea le-a fost respinsă pe motiv că ambii sunt bărbaţi. Au decis să conteste refuzul în instanţă şi au făcut apel peste apel până când au ajuns la Curtea Supremă - a fost prima dată când instanţa supremă a SUA a fost solicitată să se pronunţe în privinţa căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex.
Curtea a respins însă cazul pe motiv că „nu prezintă o chestiune federală substanţială”. Hotărât, cuplul a încercat încă o dată, dar de data asta fără a mai lupta cu sistemul, ci adaptându-se. Baker şi-a schimbat prenumele din Jack în Pat Lyn, purtat atât de bărbaţi cât şi de femei.
O manevră simplă, dar eficientă. Ei au primit dreptul de a se căsători. Aranjaseră cu un preot metodist să le oficieze ceremonia, au participat chiar la sesiuni de consiliere premaritale cu acesta. Cu 24 de ore înainte de ceremonie, preotul s-a răzgândit.
Atunci, pastorul metodist Roger Lynn, care lucra alături de cuplu la un centru de voluntariat din Minneapolis, s-a oferit să oficieze ceremonia.
„Nu era o simplă căsătorie, a fost un eveniment social în comunitatea gay. Biserica Metodistă a adoptat mereu poziţii ferme vizavi de problemele sociale, aşa că m-am aşteptat ca latura progresivă a bisericii să mă sprijine”, spune preotul.
Ceremonia a avut loc într-o casă în stil victorian, amplasată pe malul unui lac de lângă Minneapolis. „A fost un tort şi în vârf, în locul unei figurine mireasă şi alta mire, au existat două figurine miri”, spune Lynn, care-şi aminteşte că a declarat cuplul soţ şi soţ.
Preotul recunoaşte că nu a fost un moment tocmai uşor pentru el. „Atunci când cuplul s-a sărutat, am avut o reacţie viscerală. A fost înspăimântător. M-a forţat să privesc faţă-n faţă propria mea homofobie”, spune preotul.
Povesteşte apoi că toţi cei care au participat la ceremonie i-au mulţumit cu lacrimi în ochi pentru că a oficiat-o şi că, uitându-se la cei doi bărbaţi, a putut vedea că este vorba de dragoste adevărată şi a ştiut că a făcut „lucrul corect”.
Însă propria lui căsătorie şi viaţă au avut de suferit. A fost concediat, comunitatea l-a ostracizat, biserica l-a dat ca exemplu de suflet pierdut, a început să primească scrisori de ameninţare din toată ţara, iar soţia sa nu era de acord cu ceea ce făcuse.
Şi-a recăpătat slujba după ce şi-a dat angajatorul în judecată, dar mariajul său s-a încheiat „din mai multe motive, printre care şi asta”.
Mariajul dintre Baker şi McConnell rezistă însă în continuare. Cei doi locuiesc împreună în Minneapolis şi se consideră căsătoriţi legal, din moment ce actele nu au fost niciodată revocate.
La începutul lunii februarie, Franţa a devenit al şaptelea stat din Uniunea Europeană care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
Tot în februarie, şi parlamentarii britanici au aprobat legalizarea căsătoriilor gay. Proiectul legislativ a trecut cu 400 de voturi „pentru“ şi 175 „împotrivă“. Dezbaterea de la Londra a fost însă surprinzătoare: înainte de încheierea discuţiilor, zece parlamentari au recunoscut public că sunt homosexuali sau bisexuali.
Primul stat care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex a fost Olanda. Astfel, pe 1 aprilie 2001, la Amsterdam, a fost oficiată prima ceremonie pentru un astfel de parteneriat. „Suntem atât de banale şi de obişnuite încât, dacă ne-aţi vedea pe stradă, aţi trece pe lângă noi fără să vă uitaţi a doua oară“, declara Anne-Marie Thus, care s-a căsătorit atunci cu Helene Faasen.
Parteneriatul civil fusese adoptat însă cu mai bine de zece ani înainte. În 1989, Danemarca a legalizat astfel de uniuni între persoane de acelaşi sex, fără a permite însă ceremonii religioase pentru aceste cupluri. O lege din 2012 a schimbat însă acest aspect, iar ţara recunoaşte acum căsătoriile gay.
În 2003, Belgia a devenit a doua ţară din lume care permite căsătoriile între persoane de acelaşi sex. La doar câteva săptămâni, Vaticanul a demarat o agresivă campanie mondială împotriva uniunilor între persoane de acelaşi sex.
Doi ani mai târziu, Spania a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, în ciuda unei petiţii semnate de 600.000 de persoane şi a unor proteste de stradă, organizate de grupurile catolice. În 2009 şi în 2010, alte două state din Uniunea Europeană – Suedia şi Portugalia – au completat lista ţărilor în care mariajele gay sunt permise.
CITEŞTE MAI MULT
DEZBATERE: Este România pregătită pentru căsătoriile gay?
„Adevărul“ va publica de mâine o serie de articole despre cum este văzută la noi mişcarea gay. Declaraţiile tranşante (pro şi contra) ale unor parlamentari au introdus tema pe agenda publică.
Remus Cernea va propune legalizarea uniunilor indiferent de sexul partenerilor
Deputatul de Constanţa a declarat vineri, 12 aprilie, la conferinţa de presă susţinută la cabinetul său parlamentar, că va iniţia un proiect de lege pentru recunoaşterea parteneriatelor civile, atât heterosexuale, cât şi homosexuale.
Oradea: A reizbucnit scandalul primei căsătorii gay
Florin Varga spune că a fost dat în judecată de Biserica Ortodoxă. Homosexualul ameninţă că, dacă nu va fi lăsat în pace, va face publice numele teologilor cu care a întreţinut raporturi sexuale.
Parlamentul francez legalizează căsătoriile între persoanele de acelaşi sex
Cel mai important articol din proiectul de lege pentru căsătoriile între persoane de acelaşi sex a fost adoptat de parlamentarii francezi cu 249 de voturi „pro” şi 97 „împotrivă”.
Prima căsătorie gay din Franţa. Alai de nuntă cu jurnalişti
250 de jurnalişti străini au asistat, pe 29 mai 2013, la prima căsătorie gay din Franţa. Sexualitatea, unul dintre marile mistere ale vieţii, e scoasă, o dată în plus, „la produs”.
Se încarcă comentariile...
