Care mai este azi Take este treaba, după cum se pare, a SIE.

Ianke ţine, după cum indică, oarecum, tembelizorul, de SRI.

Iar Cadâr…

...îl iert aici, de jocul dublu, anterior.

 Azi, o amintire care probează jocul la... două capete,  a  unui turban, deloc musulman, islamic, atât pe lângă doamna de companie a unui fost ministru, cu voce mereu pe nas, cât şi cu cel care îl preluase, cu încredere, naivă, drept copil de suflet, de la şeful anterior, al militarilor români, cel mai popular înstelat în ultimul sfert de veac.

Militarii de carieră...

 ...nu coloneii... turciţi... 

...ai lui Gabriel Oprea, 

ştiu despre cine este vorba. 

Totuşi, Cadâr, cu misterioasa sa, aparentă, singurătate, era cu un cap mai presus, adică mai deştept, decât lătrătorul ce ţipa în telefon,  în nemernicia sa, ca un câine turbat, care a muşcat mâna  celui ce îl ridicase, ca un naiv, dintr-o redacţie  de uz intern, într-o direcţie de uz complementar, extern, susţinută, după cum confirmă organele, de partid şi de stat, de un vicepremier, cel care la conferinţe de presă se uita în tavan, clipea din ochi şi bătea câmpii, fără nicio graţie.

Rezon. 

De aceea şi azi preferă să fugă de presă, ca dracu, de tămâie.

Fiind mereu unicul voluntar, la permanenţa Palatului Victoria, asta doar dacă nu ne mint agenţiile de presă.

Chestiunea este simplă. 

Una peste alta, pardon, mă scuzaţi, am greşit, una peste altul, dacă punem muierile, cele cu studii universitare, pot pentru ca să zic, să se ocupe de armată, atunci o să ajungem să ne dea lecţii, de ordine şi disciplină, eminenţele care oferă consultaţii, decente, individuale, dezinteresate, celor mai nedeprinse cu cititul, ofiţeresele descoperite, doar la propriu, ale Budapestei, cele cu bikini la vedere, din seria imaculatelor, teoretic încă bune la pat. 

George Friedman?

An ox = un bou. 

Aţi citit bine.

Nu contează unde s-a născut. 

Nici unde locuieşte. 

Nici cine îl plăteşte. 

Deşi mai văd rezervişti, autohtoni, culmea înstelaţi… 

...până la cele trei salve… 

…finale, de salut, din cimitir, 

care încearcă, naivi, să îi copieze stilul. 

Preţios. 

Ridicol. 

De perdant al unui serviciu de informaţii, evident american, care îi mai dă cât un oscior de ros.

Şi uite aşa masonul...

... ba ungur

... ba evreu,

... ba american, 

...acest George...

... întâmplător Friedman, 

freacă, vă rog frumos să mă scuzaţi, ce ştie el, 

pentru a ne inocula perspectiva cui îl plăteşte, 

privind mutaţii posibile pe harta geopolitică de azi.

Friedman?!... 

Bate câmpii. 

Invocă revenirea Războiului Rece. 

Deşi...

 ...orice european, de bună credinţă, 

observă şi recunoaşte 

că avem parte de o confruntare geopolitică 

menţinută la temperaturi înalte, nu doar în Marea Neagră. 

Generatorul actualei ostilităţi,

la nivelul continentului european fiind, 

şi fără voia dumneavoastră, 

ţelul vizibil al Kremlinului – Occupy the former Soviet Union. 

Alo?… 

Groful Friedman?… 

Am scris bine?… 

Occupy Transilvania?… 

Hai, sictir!