Preşedintele Statelor Unite ale Americii este convins că noile sancţiuni vor consolida poziţia SUA şi a Europei, care, prin unitatea lor reiterată pot descuraja pe preşedintele Rusiei, determinându-l să nu mai minimalizeze gravitatea situaţiei reducând-o doar la un conflict americano-rus. 

Barack Obama a criticat poziţia oficialilor de la Moscova, care nu au ridicat niciun deget pentru a determina rebelii separatişti, din Ucraina – încurajaţi, instruiţi, finanţaţi la ordinul Kremlinului - pentru a se conforma acordului internaţional formal, de la Geneva, cel vizând detensionarea situaţiei în zonele rusofone. 

Prima întrebare, de bun simţ, este aceea dacă preşedintele american percepe realist efectul dorit imagologic al măsurilor anunţate..

Respectiv, Casa Albă a mai pus şapte cetăţeni ruşi, pe lista celor cu interdicţie de intrare în SUA şi cu bunuri îngheţate peste Ocean.

Toţi au funcţii importante la Moscova, iar doi sunt apropiaţi de preşedintele rus, precum Igor Secin , şeful companiei petroliere Rosneft, cea mai mare din Federaţia Rusă şi Viaceslav Volodin, primul şef adjunct al personalului administraţiei prezidenţiale, cu atribuţii vizând politica internă, mai nou şi în Crimeea, în viitor, probabil şi în Noua Rusie. 

La Kiev, ca şi la Bruxelles o asemenea decizie nu valorează mai mult decât un nou semnal politic, al Casei Albe către Kremlin. 

Practic vorbind, deloc descurajant. 

Dar, într-adevăr, cu un impact major este decizia americană de a îngheţa activele la 17 companii ruse, care vor rămâne cu ochii în soare şi la capitolul achiziţionării de licenţe americane. 

Obama a declarat că "Scopul (noilor) sancţiuni nu este acela de a viza pe domnul Putin personal. Scopul este de a schimba calculul său cu privire la modul în care acţiunile curente, la care el se angajează în Ucraina ar putea avea un impact negativ asupra economiei ruse pe termen lung "

Greu de crezut. 

Dacă nici acum Kremlinul nu diminuează presiunea politică, economică şi militară asupra Ucrainei, sancţiuni viitoare ar putea lovi serios zonele financiară şi energetică, ale Federaţiei Ruse. 

Aşa speră Obama. 

Afirmaţie bună pentru presă, dar dificil de anticipat dacă va fi chiar aşa, deoarece în tandemul euroatlantic, administraţia Obama doreşte să pareze criticile republicanilor, prin măsurile anunţate acum şi sancţiunile promise pentru viitor, dar Europa este împărţită în două.

Cea răsăriteană, care simte că doar Unchiul Sam întreprinde ceva concret pentru protecţia aliaţilor de la frontiera răsăriteană a NATO.

Şi cea occidentală, deloc entuziastă pe calea unei înăspriri viitoare a sancţiunilor posibile pentru Rusia.

Occidentul este robul unor prejudecăţi, comparabile cu scuze pentru limitarea acţiunilor la declaraţii fără efect şi măsuri similare sforilor utilizate la teatrul de păpuşi.

O iluzie este aceea că reducerea dependenţei economice a Rusiei de Uniunea Europeană, prin diminuarea sumelor de bani obţinute din vânzarea de petrol şi gaze, va afecta atât bugetul social, cât şi cel militar al guvernului de la Moscova.

China, Brazilia, India şi alte state deloc ostile preşedintelui Putin ar putea înlocui statele europene care ar renunţa la comerţul menţionat cu Federaţia Rusă.

Apoi, nici dacă trupele terestre ruse intervenţioniste şi agresoare intră, sub pretextul menţinerii păcii – diabolică, dar inteligentă etichetă găsită la Kremlin – pe teritoriul Ucrainei, opinia publică occidentală nu se va revolta, ci va agrea repetarea politicii unor state ce şi-au retras primele trupele lor din Afganistan. 

Mai concret vor prefera să asigure finanţarea unor structuri militare, sub stindardul Alianţei, precum Forţa de Răspuns a NATO, decât să trimită militari pe ceea am putea numi Frontul de Est. 

De altfel, cu Obama la Casa Albă şi Angela Merkel la Berlin, ruşii pot mărşălui liniştiţi, până la frontiera de est a NATO, deoarece nicio forţă aliată nu va interveni acolo, conform declaraţiilor de până acum. 

Iluzia descurajării, prin sancţiuni economice, a politicii expansive a Rusiei, ţine de credinţa că până în ultima clipă totul se poate negocia. 

Dar Vladimir Putin, credincios visului său, nu are nimic de negociat cu comunitatea euroatlantică, el dorind una euroasiatică. 

Despre proiectul său, EURASIA şi consecinţele politicii actuale a Kremlinului au stat de vorbă trei conaţionali complementari:

 

Nota bene:

Mulţumesc frumos conaţionalilor Mihai Niculae, Alexandra Mathias şi Andrei Stoian, pentru sprijinul acordat la realizarea emisiunii "Raport secret".