Obama, despre Putin: Liderul unui guvern care seamănă cu „un sindicat al crimei organizate“

Fostul preşedinte american Barack Obama a avut mai multe critici dure pentru preşedintele rus Vladimir Putin în noua sa carte, numindu-l liderul unui guvern care seamănă cu un „sindicat al crimei organizate” din Chicago.

În „Tărâmul făgăduinţei”, primul volum al memoriilor sale prezidenţiale publicat pe 17 noiembrie, Obama a spus că Putin i-a amintit de şefii politici corupţi care conduceau oraşele americane la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Aceşti şefi, a scris Obama, considerau patronajul şi mita „ca instrumente legitime ale comerţului”. Obama a spus că Putin a construit o ţară „de temut, probabil, dar nu de imitat”, adăugând că puţini, dacă există, cetăţeni din ţările în curs de dezvoltare caută „inspiraţie” la Moscova.

Despre protejatul lui Putin la vremea aceea, Dmitri Medvedev, Obama menţionează doar că era fan Deep Purple şi ”trăda un soi de detaşare ironică, de parcă mi-ar fi transmis că nici el nu crede tot ce spune”.

Deşi Obama a încercat iniţial să îmbunătăţească relaţiile cu Moscova, o politică pe care administraţia sa a numit-o „resetare”, neîncrederea înrădăcinată, dezacordurile cu privire la politica externă şi regresul democraţiei în Rusia au împiedicat un progres.

Obama, de asemenea, a avut o reacţie şi privind înclinaţia lui Putin pentru fotografii masculine, cum ar fi cele călare pe un cal cu pieptul gol, spunând că a făcut-o cu „capriciile unui adolescent pe Instagram”.

În schimb, fostul premier britanic David Cameron are un aer ”urban”, degajând încrederea cuiva care nu a fost pus prea mult la încercare de viaţă (şi asta deşi Cameron şi-a pierdut unul dintre copii- n.red).

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy este descris ca un ”cocoş care îşi umfla pieptul”. Revenind acasă, Barack Obama îşi aminteşte despre atmosfera politică din 2010, la doi ani după ce fusese ales preşedintele SUA, iar alegerile legislative au adus un câştig pentru republicani, aceştia punând mâna pe Camera Reprezentanţilor. 

Obama, care a condus din 2009 până în 2017, a avut o relaţie foarte tensionată cu Putin. El a venit la putere la doar câteva luni după ce Moscova a invadat Georgia în august 2008.

În 2010, abia dacă ştia de existenta lui Donald Trump, mai scrie fostul preşedinte american, relatând un mic episod de la Casa Albă, când marele magnat şi prezentator de reality show a sunat un consilier oferindu-se să ajute în contextul deversării petrolului Deepwater Horizon, un dezastru industrial petrecut în aprilie 2010. Când i s-a spus că problema este bine gestionată, a schimbat subiectul şi s-a oferit să construiască o ”frumoasă sală de bal” pe terenul de la Casa Albă, pentru că a văzut că Obama găzduise o cină de stat într-un cort. A fost refuzat politicos.

Gestionarea „primăverii arabe“

Fostul preşedinte american Barack Obama abordează în memoriile sale publicate marţi la gestionarea criticată a primăverii arabe din 2011 şi la alegerile sale dificile într-o lume aflată „în mare dezordine”, potrivit AFP.

Unii au denunţat ipocrizia constând în împingerea spre ieşire a egipteanului Hosni Mubarak, stăpân absolut al Egiptului de 30 de ani, în timp ce erau mult mai discreţi cu privire la represiunea în sânge a manifestărilor din Bahrain, unde sunt staţionate forţele americane.

„Nu am avut o modalitate elegantă de a explica această aparentă inconsecvenţă, dincolo de recunoaşterea faptului că lumea se află într-o mizerie şi că în politica externă a trebuit să găsesc constant un echilibru între interesele concurente”, scrie el.

"Faptul că nu am putut, în toate ocaziile, să plasez drepturile omului mai presus de toate celelalte considerente nu a însemnat că nu ar trebui să încerc să fac ceea ce am putut când am putut"

După ce l-a întâlnit pe Mubarak la Cairo în 2009, Barack Obama scrie că a simţit „un sentiment care urma să devină familiar” în interacţiunile sale cu „autocraţii în vârstă”.

El evocă bărbaţii cantonaţi în palatele lor, ale căror interacţiuni ”au fost filtrate de oficialii obsceni care îi înconjurau şi care nu puteau distinge între interesele lor personale şi cele ale ţării lor”.

Fostul lider de la Casa Albă (2009-2017) spune că era conştient de asumarea unui risc solicitând public liderului egiptean să cedeze puterea, dar subliniază că, dacă ar fi fost un tânăr egiptean, „probabil” ar fi făcut-o ca parte a demonstranţilor din stradă.

"S-ar putea să nu am puterea de a împiedica China sau Rusia să-şi reprime disidenţii. Dar regimul Mubarak a primit miliarde de dolari de la contribuabilii americani", a spus el.

„Acceptarea faptului că beneficiarul acestui ajutor, cineva pe care l-am numit aliat, va folosi o astfel de violenţă nejustificată împotriva protestatarilor paşnici (...) a fost un pas pe care nu am vrut să îl facem”.

În aceeaşi călătorie, el spune că a păstrat o amintire întunecată a timpului său petrecut în Arabia Saudită, cu separarea strictă între bărbaţi şi femei.

Fostul preşedinte a spus că a fost „frapat de cât de trist şi opresiv era acest loc de segregare de gen, de parcă aş fi intrat într-o lume în care toate culorile ar fi fost îndepărtate”.

Netanyahu avea convingerea că poate rezista oricărei presiuni din partea lui Obama şi a democraţilor

Barack Obama pictează, de asemenea, un portret neplăcut al premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu care a avut o relaţie dificilă de notorietate.

"Viziunea sa despre sine ca principal apărător al poporului evreu ... i-a permis să justifice aproape orice decizie care i-ar permite să păstreze puterea", a scris el.

"Şi cunoştinţele sale minunate despre politica americană şi mass-media i-au dat convingerea că ar putea rezista oricărei forme de presiune pe care o preşedinţie democratică ca a mea ar fi încercat să o facă", scrie Obama.