O altă victimă a coronavirusului: statutul de lider global al SUA în vremuri de criză. Cine a luat locul americanilor

O altă victimă a coronavirusului: statutul de lider global al SUA în vremuri de criză. Cine a luat locul americanilor

În timpul crizelor globale marile puteri duc o competiţie pentru „soft power” FOTO Guliver / Getty Images / Joe Raedle

Statele Unite au fost în fruntea răspunsului global în cazul altor epidemii, precum Ebola sau SIDA, dar în contextul în care, în mandatul lui Donald Trump, SUA au adoptat o viziune mult mai naţionalistă a relaţiilor internaţionale, în actuala criză a noului coronavirus China pare să preia rolul de lider global, scrie Steven Erlaner, corespondentul celor de la New York Times în Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

În numele politicii sale „America Întâi”, preşedintele Trump a retras SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi a pus la îndoială utilitatea Naţiunilor Unite şi a NATO, demonstrând o nemulţumire pentru instituţiile internaţionale pe care Statele Unite le-au construit şi condus după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie jurnalistul Steven Erlanet, corespondetul NYT la Bruxelles.
 
În contextul în care criza noului coronavirus escaladează peste tot pe glob, Statele Unite fac un pas înapoi, abandonând rolul său tradiţional de lider global generos şi capabil să coordoneze un răspuns multinaţional ambiţios într-o astfel de urgenţă mondială.
 
În timpul crizei economice din 2008 şi a epidemiei virusului Ebola din 2014, Statele Unite şi-au asumat rolul de coordonator global al răspunsului la aceste crize – uneori imperfect, dar cu acceptarea şi gratitudinea aliaţilor săi şi chiar a inamicilor.
 
În 2003, preşedintele George W. Bush a pus în aplicare un program pentru ajutorul financiar pentru cazurile de SIDA, un program ce a oferit circa 90 de miliarde de dolari, considerat a fi cel mai mai important efort singular ămpotriva unei maladii. Potrivit analizelor, doar în Africa ar fi salvat astfel zeci de mii de vieţi.
 
Astăzi însă, Statele Unite nu fac aceiaşi paşi.
 
„Din partea Statelor Unite a preşedintelui Trump avem un egoism care este cu totul nou”, susţine Jan Techau, cercetător la German Marshall Fund din Berlin. În timp ce toate ţările iau măsuri să se protejeze, susţine acesta, Statele Unite vedeau în mod tradiţional această responsabilitate ca având o arie mult mai largă decât propriile graniţe.
 
Odată cu naţionalismul scăpat de sub control şi un slogan de tipul „America Întâi”, cu eforturile de a da vina pe China şi apoi pe Europa pentru coronavirus, „înseamnă că Statele Unite nu mai servesc  actuala ordine globală”, susţine Jan Techau.
 
„America a arătat întotdeauna un interes propriu puternic dar, în acelaşi timp, au fost şi foarte generoase. Această generozitate pare să fi dispărut, iar acest lucru este o ştire proastă pentru ordinea globală”, susţine profesorul german.
 
Această pandemie nu e deloc aproape de vârful ei, aşa că opiniile trebuie să fie încă temperate, susţine Claudia Major, analist în securitate internaţională la Institutul German pentru Studii de Securitate Internaţionale din Berlin. „Această criză confirmă însă cel puţin schimbarea structurală în  ceea ce priveşte conducerea politică a Statelor Unite. Nu există un efort global sub conducerea Statelor Unite, nu există un model al Statelor Unite. Succesul ar însemna să fii în stare să ţii sub frâu pandemie în propria ţară, să aduci statele corespunzătoare într-o alianţă, să conduci această alianţă, să oferi bunuri publice globale şi să să organizezi răspunsul global, aşa cum a fost în cazul pandemiei de Ebola”, a precizat aceasta.
 
În schimb, a continuat Claudia Major, instituţiile Statelor Unite „nu par să fie capabile să facă faţă acasă, iar răspunsul preşedintelui Trump este de a acţiona singur”.
 
Statele Unite au oferit un ajutor iniţial Chinei, dar în general administraţia Trump şi-a lăsat şi aliaţii apropiaţi să se descurce singuri. Preşedintele Trump a susţinut impunerea restricţiilor de călătorie din Uniunea Europeană, dar nici măcar nu s-a obosit să se consulte cu liderii europeni sau să îi avertizeze cu privire la această măsură.
 
Statele Unite au conducerea Grupului G7 a ţărilor industrializate anul acesta, dar a fost nevoie de eforturile energetice ale preşedintelui Macron, care l-a sunat pe Trump de două ori în zece zile pentru a-i sugera un summit prin videoconferinţă. Preşedintele Trump a fost de acord însă l-a lăsat pe Macron să o organizeze. 
 
În plus, acum nemţii, şi în general europenii, sunt furioşi cu privire la acuzaţiile venite de la oficialii germani cum că administraţia Trump, şi chiar preşedintele Trump în persoană, ar fi oferit 1 miliard de dolari unei companii farmaceutice germane, Cure-Vac, pentru a cumpăra drepturile de monopol al unui potenţial vaccin pentru Covid-19. Casa Albă a negat acuzaţiile şi compania a negat că ar fi primit o asemenea ofertă. Dar principalul investitor a spus clar că a existat un contact de asemenea natură. „Indiferent de care e adevărul, important e faptul că oamenii îl cred capabil pe Trump de aşa ceva. Acesta este punctul în care am ajuns în relaţiile trans-Atlantice”, notează Claudia Major.
 
Sugestia cum că preşedintele Trump a încercat să achiziţioneze compania germană, „adevărată sau nu, nu a fost văzută deloc bine în presa europeană. A fost un sentiment de „America Întâi” decât America în rolul său tradiţional de mare putere generoasă”, este de părere şi Peter Westmacott, fost ambasador britanic la Washington.
 

China pare a umple golul lăsat de Statele Unite

Contrastul principal este cu China, ţara care a făcut greşeli imense la începutula cestei crize, dar care de atunci pare să fi reuşit să o gestioneze eficient prin implementarea unor măsuri dure de carantină pe care toată lumea le studiază acum.
 
China a ajuns în punctul la care acum trimite ajutor – măşti chirurgicale mult dorite, aparate ventilatoare şi personal medical – către Italia şi Serbia, care au condamnat Uniunea Europeană pentru faptul că nu au oferit un ajutor eficient în momente critice.
 
Miercuri, China a oferit Uniunii Europene un total de 2 milioane de măşti chirurgicale, 200.000 de măşti N95 şi 50.000 de kituri de testare. Vineri, China a trimis câteva milioane de măşti Belgiei.
 
Miliardarul chinez, Jack Ma s-a oferit chiar să ajute Statele Unite, promiţând să trimită 500.000 de kituri de testare şi milioane de măşti chirurgicale.
 
„Avem în faţă o luptă serioasă a narativelor. China a devenit bună la ceea ce era odată o armă principală a Americii, ceea ce numim soft power. China încearcă acum să ne facă să uităm că mare parte a acestei crize este cauzată de greşelile ei iniţiale. Iar Statele Unite nu par că vor sau că sunt capabile să conducă în acest efort”, a notat Claudia Major.
 
„Ce va însemna acest episod în cinci ani din perspectiva competiţiei dintre marile puteri? Vom spune peste 10 ani că acesta a fost momentul în care China a crescut cu adevărat iar America a apus? Sau momentul în care Statele Unite au renăscut?”, a întrebat retoric aceasta.
 
În trecut Statele Unite au avut puterea de a renaşte în rolul de lider global chiar dacă iniţial nu au părut că doresc acest rol. A fost adevărat după ambele războaie mondiale atunci când eforturile SUA de a rămâne separate de un ocean faţă de problemele Europei au fost înlocuite cu un angajament puternic atât din partea guvernului cât şi a societăţii de a câştiga ambele războaie. „Tonul administraţiei pare să se fi schimbat în ultimele zile, în ciuda unor declaraţii nerealiste cu privire la existenţa kiturilor e testare”, este de părere Westmacott, fostul ambasador britanic care a subliniat capacitatea de cercetare medicală a SUA, unică în lume.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: