Şi de la un cap la altul, indiferent de favorabilitatea sondajelor faţă de democraţia sau republicani, lucrurile arată câteva adevăruri greu de înfrânt pentru preşedintele SUA.

Realegerea lui Trump: o ţintă prea îndepărtată?

Mai întâi, trebuie spus că mai sunt 16 luni până la alegeri şi că încă nu avem un contracandidat democrat, care va fi stabilit anul viitor la Convenţia Naţională Democrată de la începutul verii. Evoluţiile pot apărea pe parcurs. Statistica susţine că un preşedinte în funcţie este reales în majoritatea cazurilor, în plus, în cele două cazuri în care candidaţii stăteau aşa de rău cu 16 luni înainte, George Bush Jr şi Barack Obama (mai există un Ronald Reagan în perioada Războiului Rece, în 1983) ambii au reuşit să crească şi să depăşească contracandidaţii, câştigând, în mare parte, prin comparaţie între preşedintele cunoscut şi contracandidatul necunoscut. În ambele cazuri, totuşi, susţinerea pentru cei doi şi nivelul de aprobare în cursul mandatului era incomparabil mai bun decât pentru Donald Trump de azi.

Mai sunt însă încă 16 luni până la vot şi multiple lucruri se pot întâmpla.

La contracandidaţii democraţi, deşi încă nedecisă cursa, s-au detaşat câteva nume, între care Joe Biden este cotat la o distanţă de peste 10% în faţa lui Trump la scorul de popularitate, cu alonje majore în principalele state relevante pentru alegerile prezidenţiale - cunoscut fiind sistemul american cu colegiu de votanţi proporţional alegătorilor în fiecare stat, deci nu vot direct. În plus, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren se alătură candidaţilor cu şanse în faţa lui Trump în confruntare directă. Distanţele nu mai sunt atât de copleşitoare, de aceea ţinta reală din primul moment al anunţării intrării în competiţie, acum 3 luni, a fost Joe Biden, atacat la nivelul caracterului, dar şi al relaţiilor de afaceri ale băiatului său în Ucraina, acolo unde şi şi ambasadorul a fost schimbat, Masha Yovanovich nefiind un suporter al drenării mizeriei pe care a căutat-o avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani, la Kiev.

În momentul de faţă, Biden conduce detaşat în toate categoriile de sondaje în Florida, Pennsylvania, Wisconsin, Michigan, North Carolina, Texas. Toate ar fi câştiguri pentru Joe Biden care i-ar aduce victoria dacă azi s-ar desfăşura alegerile. Mai sunt însă încă 16 luni până la vot şi multiple lucruri se pot întâmpla.


FOTO Guliver/Getty Images

Pierde votul popular, dar câştigă ultima turnantă prin jocul mobilizărilor şi a alegătorilor prezenţi la vot

Abordarea adepţilor lui Trump şi campaniei sale susţine că, într-adevăr, preşedintele SUA în funcţie va pierde votul popular, dar el a reuşit să câştige alegerile, cei 271 de electori, chiar şi în contextul pierderii votului popular cu mai mult de 2%, o performanţă unică din 1876. Hâtrii ar spune că nu se ştie dacă ulciorul merge de două ori la apă. Totuşi să ne uităm pe argumentele susţinătorilor actualului preşedinte.

Ei susţin că Donald Trump nu trebuie desconsiderat sau să fie clamată victoria democrată prea devreme. Apoi faptul că albii fără facultate reprezintă cel mai mare grup etnic şi ei îl susţin în proporţie de două treimi pe Trump, chiar dacă scad demografic în viitorul scrutin faţă de precedentul. Apoi precedentele greşeli de estimare ale sondajelor de opinie ar fi greşeli structurale, care se repetă, nu au fost corectate şi nu-i identifică pe deplin pe votanţii lui Trump, pentru că ei nu ajung să fie recenzaţi – fiind în profunzimea Americii – faţă de democraţii şi liberalii din oraşe. Iar compoziţia coaliţiei care-l susţine e un alt argument al mobilizării dincolo de datele subliniate de sondaje.

Dacă ne uităm cu atenţie, toate argumentele pleacă de la minuni şi singularităţi sociologice, respectiv capacitatea mecanismului Cambridge Analytica de a ajunge la votanţi marginali care nu sunt cartografiaţi de către sondaje şi nu sunt înregistraţi ca votanţi. La faptul că Donald Turmp a beneficiat de cea mai mică prezenţă la vot ca număr de americani, dar cu cele mai mari procente relative de votanţi noi exact pe zonele pe care le-a atras actualul preşedinte. Şi de campania care a ţinut acasă votanţii democraţi prin diabolizarea contracandidatului, inclusiv prin ingerinţa în alegeri, probate de Comisia Muller, a instrumentarului de război informaţional şi atacuri cibernetice cu hackeri ale Rusiei.


FOTO Arhivă

O minune repetată de două ori ar fi un fapt probat

Se poate repeta acest scenariu? Greu de spus astăzi. Sigur, lecţiile învăţate contează enorm, şi greşelile de eşantionare sunt cunoscute şi de către marile case de sondare a opiniei publice, care şi-au rafinat acoperirea, aşa cum şi de instituţiile statului american cunosc metodele de ingerinţă externă în alegeri şi vor preveni asemenea denaturări ale opţiunilor alegătorilor. Problema lui Donald Trump este nevoia de a aduce votanţi noi, din alte grupuri unde gradul de dezaprobare al său este copleşitor astăzi.

Economia puternică nu l-a făcut să marcheze un salt major la nivel politic pe actualul preşedinte, deci a marcat mult sub putenţial la acest punct, unii considerând, pe bună dreptate că trendul pozitiv al economiei începuse înainte de preluarea puterii de către Republicani şi nu avea de a face cu politicile lui Trump. În plus perspectivele unei înrăutăţiri a situaţiei anul viitor sunt mai probabile decât cele a unui nou salt salvator în sus, de la punctul în care se află deja economia americană, mai ales că majoritatea dezaprobă politicile sale care profită doar celor cu venituri substanţiale.

Şi pentru suporterii săi, Donald Trump nu este favorit pentru a câştiga alegerile din 2020.

În plus, marea preocupare este că Trump nu se mai poate concentra doar pe cele câteva state obligatorii pentru a-i aduce victoria, având tot mai multe probleme în state pe care le poate câştiga, dar cu eforturi şi prezenţă în campanie acolo. Nu mai este vorba despre a marca prezenţa în toate statele, dar de a insista pe 5-7 dintre ele, în campanie, ci de a face campanie susţinută şi a recâştiga state care sunt pierdute azi şi unde sunt şanse, mai degrabă decât a purta bătălia aproape fără şanse în statele cu probleme mari – deşi obligatorii pentru o eventuală victorie. Un efort financiar mare – compensat, poate, de către Wall Street şi marii investitori care pariază pe el în continuare – dar şi cu efort de prezenţă şi calendar, o opţiune ceva mai complicată.

Şi pentru suporterii săi, Donald Trump nu este favorit pentru a câştiga alegerile din 2020. Însă e departe de a fi înfrânt din start - ne spun toţi susţinătorii săi, ca variant cea mai bună în faţa evidenţei sondajelor şi tendinţelor. Nu va câştiga votul popular, dar poate câştiga cele 270 de voturi ale electorilor dacă creşte nivelul său de susţinere pentru formarea de noi locuri de muncă, dacă depăşeşte 46% la susţinerea publică şi dacă reuşeşte o campanie negativă dură împotriva contracandidatului său, care să ţină acasă cât mai mulţi din posibilii votanţi democraţi, dar care sunt neconvinşi încă.

Pe efortul său propriu şi pe voturile pe care le poate strânge direct, Trump nu poate câştiga astăzi un nou mandat prezidenţial, cu toate erorile de sondaje considerate, mai grav, o stagnare economică, un conflict comercial puternic sau un conflict armat, să nu mai spunem de un război, îl pot îngropa. În plus, o nouă minune este greu de prognozat atât statistic, cât şi la nivelul planificării strategice de campanie.


Susţinători ai lui Donald Trump FOTO EPA

Şansele ca să meargă mai rău pentru Trump sunt mult mai importante

Mai sunt câteva scenarii negative pentru actualul preşedinte. Primul ţine de audierea Consilierului special Muller în această săptămână, în faţa comisiilor selectate de intelligence ale Congresului, cu preponderenţă a celei din Camera Reprezentanţilor, condusă de democraţi. Perspectiva poate revela elemente dure la adresa lui Donald Trump, chiar şi din cele aflate în raport dar acoperite de secretul accesului la informaţii sau protecţia impusă de către secretarul pentru justiţie. E o perspectivă ce poate da muniţie importantă împotriva preşedintelui, cu costuri majore la nivel public.

A doua evoluţie negativă ce poate interveni poate fi o procedură de impeachment pentru demiterea Preşedintelui. Aici, evaluările sunt diferite, unele susţinând că, dacă nu duc la bun sfârşit procedura, Democraţii vor pierde şi vor adăuga puncte lui Trump prin victimizare. E şi abordarea şefei majorităţii Democrate din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Or cum procedura implică majoritate în Cameră şi două treimi în Senatul dominat de Republicani, şansa este redusă, practice nulă, să demiţi preşedintele.

Pe de altă parte, experţii vorbesc despre nevoia de a sancţiona derapajele lui Donald Trump la adresa instituţiilor şi a Constituţiei. În plus, procedura de impeachment aduce posibilitatea relevării publice a unui număr de date care sunt protejate de administraţia Trump şi rămân nepublice. În cazul unei procedure conduse profesionist şi fără emfază sau dorinţe partizate, câştigă fără probleme Democraţii prin expunerea tuturor tarelor actualului preşedinte în condiţiile unei audieri sub jurământ şi a prezentării a unui număr mare de date care, dacă ajung publice, pot submina fundamental şansele de realegere.

Că este oricare dintre variante în discuţie, calculul electoral va prima la nivelul deciziei Democraţilor. Însă perspectivele unei asemenea proceduri aduc costuri şi mai mari pentru Donald Trump, în perspectivă. Cel mai probabil, Demoraţii nu vor recurge la procedură decât în condiţiile unor probe copleşitoare, obţinute la audierile clasificate, în spatele uşilor închise, care ar fi utilizabile ulterior public în anul electoral. Pe de altă parte, dacă distanţa faţă de urmăritor e atât de mare în favoarea candidatului democrat, e puţin probabil ca partidul să recurgă la o procedură cu risc mare.