Legământul lui Bush în Irak: terorism, refugiaţi şi o ţară aruncată în anarhie

Peste o jumătate de milion de irakieni s-au refugiat în urma atacurilor de săptămâna trecută FOTO Reuters

Primul a fost Falluja, apoi Mosul şi acum, în decurs de numai câteva zile, oraşul-rafinărie Bayji. Irakul încape încet-încet pe mâinile fundamentaliştilor islamişti ce se îndreaptă spre capitala ţării, Bagdad. Sunt toate aceste acte de violenţă extremă moştenirea politcii externe a administraţiei Bush?

Mai mulţi jurnalişti şi experţi în geopolitică şi-au exprimat opiniile, în publicaţii de renume internaţional, cu privire la impactul pe care politica externă viz-a-viz de Orientul Mjlociu a administraţiei Bush a condus la situaţia extrem de violentă din ultimele zile din Irak.

SIIL are „contrui de reglat" la Bagdad

SIIL, organizaţie afiliată în trecut la reţeaua al Qaeda, îşi propune să instaureze un stat islamic fundamentalist în Irak şi Siria; şi-a câştigat notorietatea după mai multe atacuri teroriste deosebit de agresive atât împotriva forţelor guvernamentale, cât şi a civililor nevinovaţi. În prezent, SIIL deţine controlul asupra oraşului Fallujah, al şaptelea cel mai mare oraş din ţară, asupra Mosulului, al doilea ca mărime, dar şi alte regiuni şi oraşe din nordul şi vestul Irakului. La acestea se adaugă teritorii întinse din nordul Siriei, iar tendinţa grupării este de a se extinde spre Bagdad.

Referindu-se la războiul sectarian ce a cuprins Irakul din 2006, purtătorul de cuvânt al SIIL a declarat că „avem conturi de reglat", transmiţând un avertisment clar administraţiei şiite de la Bagdad. „Nu renunţaţi la nici măcar un centimetru din teritoriile cucerite! Continuaţi marşul! Lupta nu a început încă, dar va fi la Bagdad", a declarat liderul ISIL, pentru USA Today. 

Cum a început totul

Pentru o înţelgere a circumstanţelor ce au dus la luptele sectariene din aceste zile, e nevoie de o întoarcere în timp, la evenimentul din ziua de 22 februarie 2002, zi în care preşedintele american George Bush, în timpul discursului anual către naţiune, făcea celebră fraza „Axa Răului”.

Fraza nu-i aparţinea, ea mai fusese folosită de Aliaţi pentru a-i identifica pe germani şi forţele care îi sprijineau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv România făcând parte din aceast grup la un moment dat. 

Însă de data aceasta, jumătate de secol mai târziu, George Bush vorbea de cu totul altă componenţă, una care se baza pe dovezi cel puţin discutabile. 

Aşa cum remarcă şi Petr Bergen, jurnalist cu redutabilă experienţă în istoria şi cultura Orientului Mijlociu, autor al unei cărţi despre războiul din Irak, „una dintre cele mai toxice moşteniri pe care administraţia Bush le-a lăsat în Irak a fost introducerea reţelei al-Qaida în această ţară, oferind practic o bază de lansare pentru SIIL.”

Chiar înainte de invazia din 2003 a Irakului, mai mulţi oficiali americani cu viziuni conservatoare şi apropiaţi ai preşedintelui Bush, insistau că există o legătura între al-Qaida şi Sadam Hussein. 

Agenţia Naţională de Apărare şi Inteligenţă analizase şi tradusese până în 2006, peste 34 de milioane de pagini şi documente irakiene, toate din perioada lui Saddam pa putere şi nu au găsist dovezile unui „parteneriat” între gruparea teroristă şi guvernul de la Bagdad.

Doi ani mai târziu, Institutul pentru Analize de Apărare, think-thank-ul Pentagonului, trăgea aceeaşi concluzie, asta după examinarea a peste 600 de mii de documente şi câteva mii de ore de înregistrări audio şi video ale aceluiaşi regim presupus a avea legături cu fundamentaliştii. 

La final, comisia senatorială însărcinată cu investigaţia acestor „presupuse legături” nu a avut de ales decât să declare că nu au existat „cooperări între Saddam Hussein şi al-Qaida”.

George W. Bush anunţa „sfârşitul misiunii în Irak”: „Misiune îndeplinită”

Cauzele prăbuşirii Irakului

Dextern Filkins, un distins jurnalist american, câştigător al premiului Pulitzer pentru reportajele sale de pe front, a identificat trei cauze pentru care Iraqul s-a prăbuşit, lăsând loc extremismului şi terorismului de astăzi.

În primă instanţă, susţine Filkins, este vorba despre războiul din Siria, război ce a devenit în totlitate sectarian şi a şters efectiv graniţa dintre Siria şi Irak, facilitând astfel libera circulaţie a luptătorilor fudnamentalişti.

Al doilea factor, conform jurnalistului american, sunt politicile represive ale prim-ministrului Irakian, Nuri al-Maliki. Acesta, un şiit devotat, a profitat de susţinerea sectariană puternică (şiiţi sunt majoritari în Irak dar erau conduşi în timpul lui Saddam de minoritatea sunnită). Maliki, în ciuda eforturilor americanilor de a-l tempera, nu a încetat să ia măsuri represive împotriva sunniţilor. Acum, aceştia sunt sub „protecţia” necerută a ISIL, protecţie folosită ca scuză pentru „reglarea de conturi” de care aminteam mai sus.

Când americanii au invadat Iraqul, în 2003, au distrus statul irakian, inclusiv armata sa. În efortul de reconstrucţie s-au făcut greşeli cu consecinţe dintre cele mai grave, cum ar fi concedierea masivă a militarilor loiali lui Saddam. Aceştia, înarmaţi şi cu experienţă militară, dar fără un venit stabil, s-au alăturat repede fundamentaliştilor. Acest al treilea motiv suprapus dorinţei administraţiei Obama de a încheia un răzoi ce a costat peste 1 trilion de dolari şi 4.000 de vieţi americane, a deschis larg poarta insurgenţelor din nordul Irakului de săptămâna trecută.

Citeşte şi:

Americanii nu trimit trupe în Irak dar explorează alte „opţiuni”: Primul portavion în drum spre Golful Persic

Administraţia de la Washington a decis să nu trimită trupe în Irak, însă alte „opţiuni” au fost luate în calcul, conform declaraţiei de vineri a preşedintelui american, Barack Obama.

Experţi în securitate globală dezbat pe Twitter situaţia din Irak: SUA se afla într-o situaţie ingrată

În cursul după-amiezii zilei de vineri, Institutul American pentru Pace a găzduit un eveniment online, cu ajutorul platformei Twitter, pe tema situaţiei din ce în ce mai îngrijorătoare din Irak, unde jihadiştii din gruparea "Statul Islamic în Irak şi Levant" se îndreaptă în aceste momente spre capitala Bagdad, venind din trei regiuni iar în oraşele pe care le-au cucerit, islamiştii au introdus legea islamică, Sharia.

VIDEO Haos în Irak: Jihadiştii, la porţile Bagdadului, guvernul irakian, total depăşit

După ce au preluat controlul oraşelor Tikrit şi Mosul, jihadiştii din gruparea "Statul Islamic în Irak şi Levant" au ajuns în localitatea Jalawla, unde trupele de securitate şi-au abandonat posturile. Militanţii se îndreaptă acum spre capitala Bagdad, venind din trei regiuni. Companiile americane şi-au evacuat angajaţii. În oraşele pe care le-au cucerit, islamiştii au introdus legea islamică, Sharia.

INFOGRAFIE Irakul se afundă în haos

Rebelii jihadişti afiliaţi al-Qaida au cucerit mai multe oraşe împortante din nordul ţării şi ameninţă Bagdadul. Asta după ce a luat 49 de ostatici la consulatul Turciei din Mosul.

Anarhie în Irak: Insurgenţii islamişti SIIL se îndreaptă către Bagdad. Turcia ameninţă cu o ripostă „foarte dură”

După ce insurgenţii islamişti din oraşul irakian Mosul au sechestrat 48 de persoane în consulatul Turciei, autorităţile de la Ankara au avertizat, miercuri, că vor riposta „foarte dur” în cazul în care persoanele luate ostatice vor avea de suferit, informează AFP.

Oraşele irakiene cad unul câte unul în mâinile insurgenţiilor al-Qaida

Insurgenţii islamişti au obţinut controlul total al celui de-al doilea oraş ca mărime din Irak, în urma unei operaţiuni militare organizate care a forţat trupele guvernamentale să-şi predea armele şi să se retragă. Rezultatul ofensivei de marţi demonstrează vulnerabilităţile unui guvern care s-a arătat incapabil să reziste valului de islamişti radicali, la trei ani după retragerea completă a trupelor americane.