În asemenea momente de schimbări rapide pe tabla de şah europeană, recursul la opiniile unor conaţionali ce nu se lasă păcăliţi de imagologia ultimelor săptămâni, compatrioţi care caută sensul unor decizii imprevizibile, dincolo de aparenţe, constituie un exerciţiu de comunicare modernă, un demers jurnalistic necesar şi un apel la alte puncte de vedere, pentru că de la fiecare expert în NATO şi în UE avem câte ceva de ţinut minte. Am inserat - în cele ce urmează - doar câteva din fulgerele cerebrale exprimate integral pe micul ecran, de cei cinci interlocutori, înregistrările cu argumentele lor fiind postate mai jos, pentru a fi la dispoziţia celor interesanţi de esenţe, nu de aparenţe. 

R.M.

1. Dr. Răzvan Munteanu: 

“# Cu toată înţelegerea, această pandemie, care creează mari provocări, nu pune capăt ameninţărilor militare clasice, pe care statele membre le cunosc, motiv pentru care Alianţa trebuie să îşi păstreze, în primul rând, principalele calităţi de descurajare militară şi de menţinere a unei capabilităţi defensive eficiente. 

# Să nu uităm că, în 2008, Federaţia Rusă a intervenit militar în Georgia. 

# În momentul de faţă tensiunile sunt mari în zona Mării Nordului şi a Mării Barents. 

# Chiar dacă pandemia este în prim-plan, persistă narative ale unor state, precum Federaţia Rusă, care încearcă să acrediteze ideea, în opinia publică, că exerciţiile militare ale NATO răspândesc COVID-19, ceea ce nu este deloc adevărat. 

# NATO a anulat o mare parte din exerciţiile sale militare, iar pe altele le-a reprogramat. 

# În schimb, Federaţia Rusă face exerciţii, pentru prima oară, în istoria sa, cu Indonezia. Îşi menţine trupele în Crimeea. Îşi antrenează trupele aflate la graniţa cu Ucraina. 

# Moscova critică...ceea ce ea însăşi face.

 # O ştire falsă este aceea că... coronavirusul a fost creat în laboratoarele NATO. Dar, dacă ne uităm pe hartă, statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice sunt cele mai afectate. 

# Există riscul ca această pandemie să devină mult mai puternică în toamnă. 

# NATO a funcţionat foarte bine, fără ca majoritatea statelor să atingă acest procent de 2%, din PIB, alocat defensivei naţionale. Asigurarea securităţii internaţionale este costisitoare şi SUA au dus greul acestui demers decenii la rând.“

A.C.

2. Colonel (r.) ing. Aurel Cazacu:

 “@ Este foarte bine că factorii de decizie – precum actualul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa – care cunosc foarte bine capacităţile militare, cele de transport, capacitatea operaţională, să pună în funcţiune acele sisteme, de spriin, care pot să satisfacă cerinţele dintr-un anumit moment. 

@ Am avut acum parte de un inamic deosebit, în cadrul unui război pe care mi-ar place să îl numesc hibrid, şi trebuie să înţelegem intenţiile inamicilor de la Răsărit ai NATO. 

@ Este practic vorba de lupta dintre regimul autoritar - pe care doresc să îl impună şi să îl dea ca exemplu, ca fiind cel mai bun pentru cele două mari ţări, Rusia şi China – şi regimul care există în Europa. 

@ Nu trebuie oprite dotările şi investiţiile în domeniul militar. Relansarea economică trebuie să se bazeze pe aceste investiţii. Dotările militare nu trebuie să se oprească. 

@ România trebuie să ia măsuri şi să se doteze astfel încât să facă faţă provocărilor viitoare cu echipamentele necesare. 

@ Nu poţi să faci nimic fără bani. Cei care au acum bani trebuie să nu le tăiem din veniturile pe care pot să le facă, ci trebuie să găsim soluţii. 

@ Industria de apărare, de stat şi privată, trebuie să dea drumul la producţia de autovehicule, de maşini militare şi autoturisme civile. 

@ ROARM trebuie să sprijine relansarea producţiei de echipamente agricole. 

@ Trebuie făcut un plan de producţie pentru drone, de care au nevoie multe domenii de activitate. 

@ S-a văzut şi acum, cu ocazia pandemiei. Dacă nu ne ajutăm singuri, nu ne ajută iniţial nimeni.”

C.C.

3. Contraamiral (r.) dr. Constantin Ciorobea:

“* Practic, până la 12 aprilie 2020, România a avut două nave puse sub comandă NATO şi care au primit misiuni în consecinţă. Aici mă refer la puitorul de mine 274, care se află în Mediterana, conducând gruparea navală NATO de luptă împotriva minelor. 

*Poate pentru prima dată, la nivelul NATO, a fost nevoie de a se planifica viitoarele activităţi prin sistemele de comunicaţii, astfel evitându-se aproape în totalitate întâlnirile directe, om cu om. S-au folosit sisteme de comunicaţii securizate şi s-a reuşit, până în acest moment, evitarea apariţiei unor cazuri de coronavirus la bordul navelor din gruparea menţionată. 

* De asemenea, fregata REGINA MARIA a participat alături de gruparea NATO de luptă împotriva navelor de suprafaţă şi a submarinelor, care a fost prezentă, până pe 12 aprilie în Marea Neagră, în misiune de rutină, cu prezenţa unor nave NATO, în acest areal maritim, cu participare atât în zona limitrofă României, cât şi în aceea din apropierea coastelor Georgiei. 

* În acest moment, sistemul acesta de război informational al Federaţiei Ruse, este foarte bine pus la punct, de ani de zile, pentru dezinformarea factorilor de decizie şi a populaţiei ţărilor membre ale NATO.

 * Cu transportul de ajutoare medicale în Italia, militarii ruşi profesionişti au reuşit o infiltrare oficială, în anumite zone, ca să vadă situaţia reală, colectând date şi informaţii de la faţa locului, nemaifiind nevoie să privească din satelit şi să analizeze mii de fotografii. 

* Pe de altă parte este foarte interesantă acţiunea din Serbia, unde a fost trimis un sprijin material substantial de către China. Şi dintr-odată, la câteva zile distanţă, la Moscova, preşedintele Putin a simţit nevoia să sublinieze că a discutat cu omologul sârb şi că va trimite şi Rusia un ajutor substantial. Dar China l-a trimis mai repede. Cred că a fost o frustrare a preşedintelui rus, în condiţiile în care în propaganda pe care o promovează Federaţia Rusă, Serbia are un loc important. 

*Este demn de remarcat reacţia imediată a sistemului de transport strategic al NATO, care a fost în măsură să asigure aducerea de echipament medical pentru ţările aflate în dificultate, din cauza pandemiei. ”

A.P.

4. General (r.) dr. Adriean Pârlog: 

“& Secretarul general al NATO a afirmat că răspunsul cel mai bun al Alianţei la campania de dezinformare a unor terţi trebuie să îl reprezinte faptele şi adevărul. 

& Ce a făcut şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon, generalul Mark Alexander Milley mi se pare că este cea mai înţeleaptă manieră, de a pune o oarecare stavilă tentaţiei de a căuta neapărat senzaţionalul, în depistarea culpabilităţii răspândirii Coronavirusului. 

& După astfel de evenimente, precum pandemia, trebuie să lăsăm mai degrabă timpul să liniştească apele învolburate ale prezentului. 

& Managementul informational al epidemiei, în China, este un element pe care, cu foarte mare greutate, ţările occidentale se pot opri să nu îl aducă în discuţie. 

& De cealaltă parte, Beijingul, după o relativă espectativă privind modul în care s-a implicat în limitarea pandemiei a trecut la căutarea de vinovaţi aparţinători de zona externă spaţiului delimitat de graniţele Chinei. Fapt care a dus la o relativă stare de tensiune de tip propagandistic, în ceea ce priveşte relaţia Republicii Populare Chineze cu lumea occidentală. 

& Eu cred că, în mod evident, Federaţia Rusă a realizat testul de armă anti-satelit atunci când problemele generate de pandemie, în Rusia, erau mult reduse ca intensitate, comparativ cu ceea ce se petrecea în principalele state occidentale. 

& Din nefericire se pare că pandemia cunoaşte o expansiune extrem de agresivă şi în Federaţia Rusă. 

& Subiectul provocărilor strategice mi se pare că reprezintă o manieră periculoasă de abordare a lucrurilor.

& După experienţa mea, această reuniune NAC, la nivelul miniştrilor apărării a fost una din rarele excepţii în care s-a scos în evidenţă rolul deosebit de important pe care secretarul general al Alianţei şi adjunctul acestuia, ca echipă, top managementul NATO, componenta civilă, a fost chemat să îl joace, în condiţiile în care, cel puţin după ştiinţa mea, prezenţa mediatică şi impactul communicational strategic al miniştrilor apărării, a reprezentanţilor naţiunilor aliate a fost trecut în plan secund. SUA nu au mai reprezentat, la această reuniune, un pilon la care să se refere, în luările de cuvânt, participanţii. 

& Diplomaţii militari români trebuie să îşi concentreze eforturile pe prevenirea suprizei strategice, pentru România.”

M.V.

5. Dr. Marius Văcărelu:

“>>Ne aflăm de multă vreme într-o criză a modului de construcţie a omului politic, care nu este foarte bine pregătit. Sunt situaţii în care unii semeni intră în politică, deoarece nu izbutesc să performeze într-un alt domeniu profesional, în care să dea măsura reală a talentului lor.

>> Este nevoie de oameni care să aibă capacitatea de a tăia din visuri, de a tăia din planuri, pentru că o bună stare generală, pentru toţi, nu este posibilă. 

>> Nordul Europei este foarte urbanizat, aspect pe care mulţi îl uită. 

>> Criticile care se aduc Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt cu siguranţă întemeiate, pentru că OMS putea să aducă la cunoştinţa tuturor statelor de pe planetă că există pericolul pandemiei. 

>> Vedem că în clipa de faţă se suprapun obiective geopolitice clare, în mod special din partea Chinei, dar nu numai a acestei ţări. 

>> Costurile reinstituirii de frontiere sunt mult prea mari şi nu le poate suporta nimeni. 

>> Un om politic nu este în primul rând responsabil în faţa Uniunii Europene, ci este responsabil în faţa propriilor alegători, care, în mai puţin de o lună îl pot trimite în altă parte, îl pot scoate din decor, ca să zic aşa. 

>> Citesc teoriile conspiraţioniste, pentru a vedea ce tip de minte, de creier, produce astfel de teorii, dar matricea mea de jurist mă face să judec doar faptele şi atât. Iar interpretarea o fac singur, indiferent cum ar fi, eu le spun studenţilor mei, la clasă, presupunând că mâine nu voi mai fi deloc profesor de drept, dar voi veţi avea manualele, va trebui să le citiţi, şi să încercaţi să înţelegeţi de ce s-a scris aşa. Asta pentru că, până la urmă, modul de a gândi este un mod de a pune în comun anumite informaţii, anumite idei şi opinii, dar în raport de nişte fapte. Oricât ţi-ai dori este mai greu să negi evidenţa.

>> Este necesară informatizarea administraţiei publice, singura opţiune pe care o mai avem acum. 

>> Am scris de peste 15 ani…Faptul că abia acum îşi dau seama şi unii şi alţii nu ne încălzeşte pe noi specialiştii. Am scris, am oferit soluţii privind modernizarea administraţiei publice, dar nu am fost ascultaţi. 

>> Doar credinţa în tineri şi în mai tineri şi într-un comportament civilizat şi adecvat ne va duce acolo unde trebuie să fim. Mai aproape de rai şi niciodată lângă iad.” 

NOTA BENE:

ÎN ATENŢIA CONAŢIONALILOR CARE MOR DE GRIJA PRELUNGIRII RESTRICŢIILOR CETĂŢENILOR CE AU VÂRSTA DE LA 65 DE ANI ÎN SUS 

Când Winston Churchill ( 30.11.1874- 24.01.1965) a devenit prim-ministru în 1940, avea 66 de ani, o vârstă la care majoritatea oamenilor se bucură de pensie. În momentul în care a fost reales, în 1951, avea 77 de ani. Nu a fost niciun moment cu restricţii...la domiciliu, deşi de adversităţi nu ducea lipsă. 

W===