Informaţii CIA declasificate: Pericolul reţelelor teroriste ale studenţilor arabi din România şi rolul lui Ceauşescu de „mediator onest“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un document al CIA din 1985, recent declasificat, cu titlul „Studenţii arabi ai României: O problemă crescândă a regimului” arată îngrijorările americanilor cu privire la activismul politic al studenţilor din Orientul Mijlociu care se aflau la diferite programe universitare din România.

În contextul în care Nicolae Ceauşescu făcea eforturi diplomatice continue de a menţine relaţii bune cu toate ţările şi mişcările politice din Orientul Mijlociu, problema activismului studenţilor arabi din România preconiza o dificultate în menţinerea unuii echilibru:  pe de o parte importanţa relaţiilor cu ţările din Orient şi cu Israelul, pe de alta, rezolvarea situaţiilor dificile pe care studenţii le generau şi evitarea unor atacuri pe care aceştia le-ar fi putut pregăti împotriva României sau a unor ţinte vestice din România.

Studenţii arabi, probleme pentru regim şi pentru populaţie

Bucureştiul promova un program educaţional la scară largă pentru studenţii străini, care proveneau în mare parte din Africa şi din Orientul Mijlociu, ca parte a eforturilor sale de a extinde relaţiile cu ţările din Lumea a Treia şi de a-şi consolida politica externă. Studenţii străini, în special arabii înstăriţi, ajutau şi moneda naţională, dat fiind faptul că toate taxele erau plătite în lei. Potrivit statisticilor oficiale, în 1982 erau aproximativ 20.000 de studenţi străini în România. Raportul CIA spune că potrivit oficialilor iordanieni, doar studenţi palestinieni erau în jur de 6.000.

În document se descrie cum studenţii arabi cauzau probleme de securitate pentru regim. Potrivit Ambasadei Satelor Unite, ei dezvoltau deseori atitudini ostile faţă de oficialii români şi se implicau în conflicte cu miliţia română. În cele mai multe cazuri, perturbările aveau drept sursă plângerile legate de condiţiile de trai, mediul străin şi restrictiv, precum şi calitatea scăzută a educaţiei. Potrivit documentului CIA, existau tensiuni şi între studenţi şi populaţie, românii considerând că tinerii arabi nu au respect faţă de obiceiurile româneşti. 

CIA scria că disensiunile politice din ţările natale se oglindeau şi în campusurile universitare româneşti, unde studenţii arabi erau împărţiţi în „diferite facţiuni”. În raport se face referire la asasinarea din decembrie 1984 a viceconsulului Ambasadei Iordaniei la Bucureşti, Azmi Al-Mufti. Diplomatul fusese ucis de către un student palestinian radicalizat care studia în România. Atacul fusese comandat de organizaţia teroristă palestiniană Abu Nidal, cunoscută şi ca Black June, care opera din Siria. 

În raport se menţionează şi felul în care acţiona Ministerul de Interne în cazul unor astfel de situaţii. În loc să folosească forţele de securitate, acesta acţiona prin intermediul Ministerului Educaţiei, în unele cazuri liderul facţiunii fiind exmatriculat şi expulzat din România. 

Întâlnire tensionată Ceauşescu-Gaddafi

CIA explică în document cum Ceauşescu a atras multe critici din partea arabilor radicali din România şi din afara ei, pentru că în februarie 1985 a mediatizat intens întâlnirile sale cu Yasser Arafat, premierul israelian Shimon Peres şi cu un trimis special al preşedintelui egiptean Hosni Mubarak şi a susţinut acordul  iordaniano-palestinian de pe 11 februarie dintre Arafat şi regale Hussein.

În document se descrie şi o întâlnire tensionată dintre Ceauşescu şi liderul libian Muammar Gaddafi, de la Tripoli, în timpul căreia acesta din urmă a respins acordul de Aman ca pe o „capitulare în faţa Israelului şi a reproşat României relaţiile pe care le are cu Israelul, avertizând că aceste politici vor avea «consecinţe» asupra relaţiei României cu ţările arabe”.

Ameninţarea putea anunţa restricţii pentru importurile de petrol din Libia, însă CIA spunea că probabil Gaddafi spera ca doar prin nemulţumirea sa publică să determine o schimbare în atitudinea României. Agenţia de informa nota că pe lângă represaliile economice, Ceauşescu se temea, cu siguranţă, de eventuale atacuri teroriste ale studenţilor libieni pe teritoriul României.

Raportul CIA concluziona că în România crescuse probabilitatea de a avea loc incidente violente, dar că transformarea ţării într-un camp de luptă pentru terorişti era improbabilă, datorită controalelor stricte ale  forţelor de ordine. Îngrijorarea autorităşilor americane se păstra însă, acestea considerând că reţelele de studenţi arabi puteau fi instrumente importante în mâinile teroriştilor şi putea ajuta la atacarea unor ţinte americane sau vestice de pe teritoriu românesc. 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite