Ieşirea spectaculoasă a SUA de pe scena globală. Cum a obţinut UE concursul Chinei la ancheta referitoare la pandemie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO ARHIVĂ
FOTO ARHIVĂ

Adunarea Anuală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a adoptat marţi cu unanimitate de voturi o rezoluţie privind o investigaţie internaţională în privinţa pandemiei de coronavirus. Eforturile diplomatice ale Uniunii Europene au dat roade, iar China a avut şansa unei prestaţii la scenă deschisă. SUA şi-au dat propria reprezentaţie printr-o mare absenţă.

Adunarea Generală a OMS nu este de regulă un eveniment care să intre în atenţia lumii întregi, dar de data asta am asistat la o reuniune cu totul diferită, scrie Carl Bildt în Washington Post. Rareori s-a mai întâmplat să vedem SUA ieşind atât de spectaculos de pe scenă,  oferind în schimb perspectiva unei lumi post-SUA. Ele nu au şi-au încetat cu totul prezenţa, nici pe departe, doar că au renunţat la orice ambiţie de leadership global.

Este un fapt care nu s-a mai întâmplat până acum la un asemenea nivel. 

Dar cum a decurs adunarea generală a OMS?

Preşedintele chinez Xi Jinping a fost primul lider important care a luat cuvântul în faţa unei audienţe din întreaga lume. Cu un discurs cizelat, emanând încredere, probabil că prestaţia sa a fost şi una destul de eficientă.

China s-a angajat să contribuie cu două miliarde de dolari la lupta împotriva pandemiei.

4 mari mesaje a transmis Xi: China a controlat cu succes criza şi a mers mai departe; China e gata să sară în ajutorul restului lumii, în special a Africii; China este pentru transparenţă, fiind de acord cu o investigaţie internaţională odată ce criza se va fi încheiat, ca şi cu faptul că un vaccin trebuie considerat un bun public şi toţi trebuie să beneficieze de el.

Apoi au luat cuvântul preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel cu puternice mesaje în sensul cooperării internaţionale în lupta de combatere a virusului mai ales prin intermediul OMS. Ei au vorbit şi despre vaccinul în care lumea întreagă îşi pune speranţele referindu-se la calitatea lui de bun public.

Uniunea Europeană a fost cea care a organizat cu extremă prudenţă eforturile diplomatice astfel încât rezoluţia cu privire la gestionarea pandemiei de coronavirus să fie adoptată în unanimitate de cele 194 de ţări membre. Propunerea sa iniţială a ajuns să fie susţinută în cele din urmă de peste 100 de ţări.

În urmă cu câteva săptămâni, Australia a lansat iniţiativa unei anchete internaţionale în legătură cu ce s-a întâmplat cu adevarat în China, dar şi în alte ţări la începuturile pandemiei. Beijingul a reacţionat furios luând măsuri de sabotare economică a Australiei cu care are un schimb comercial important.

Totuşi în această atmosferă tensionată Uniunea Europeană a reuşit să găsească o formulare a termenilor rezoluţiei astfel încât şi Australia să fie mulţumită. Este cât se poate evident că succesul UE  se datorează unei diplomaţii mai îngrijite decât cea a Casei Albe.

În ceea ce o priveşte, China ştia destul de bine unde se va ajunge. Dornică să se prezinte ca parte responsabilă în peisajul cooperării în domeniul sănătăţii globale, a lăsat la o parte obiecţiile pe care le-ar fi putut avea şi a acceptat condiţiile rezoluţiei.

Prezenţa SUA s-a făcut simţită abia după patru ore de intervenţii ale delegaţilor din toată lumea. Pănă atunci SUA nici măcar nu fuseseră pomenite. Tonul SUA, prin vocea ministrului american al sănătăţii Alex Azar, a făcut o puternică notă discordantă, nereuşind decât să întărească impresia că America e mult mai preocupată să se războiască cu China decât să combată virusul. Şi-au arătat susţinerea faţă de participarea Taiwan la adunarea OMS - o intervenţie importantă, dar nu asta era chestiunea urgentă.

Situată în afara scenei, SUA îşi duce luptele pe propriile fronturi.

Simultan, în afara Adunării generale a OMS, administraţia Trump a lansat un val de acuzaţii la adresa Chinei şi a OMS, care au culminat cu un ultimatumul de părăsire a organizaţiei în decurs de o lună.

Ar fi o tragedie pentru toţi cei implicaţi, scrie editorialistul Carl Bildt în Washington Post. Însă în ceea ce-i priveşte pe cei care au urmărit discuţiile de la Adunarea generală a OMS mesajul a sunat ca şi cum asta s-a întâmplat deja.

Am putut asista la o reprezentaţie în care ni se oferă perspectiva unei lumi post-SUA în care regăsim o Chină asertivă şi mustind de încredere, o Europă încercând să salveze ce se mai poate din posibilităţile unei cooperări globale şi o America, în care admnistraţia Trump, ieşită de pe scenă aproape cu totul, ţinteşte în toate direcţiile fără prea mult succes.

În aceste circumstanţe, SUA vor fi nevoite se împace cu faptul că rezoluţia, rezultat al eforturilor leadershipului UE, a fost adoptată prin consens. Rareori au mai fost SUA marginalizate în acest fel la o adunare diplomatică. Şi astfel se face că o lume obişnuită cu SUA în calitate de lider global n-a mai stat să aştepte având o luptă urgentă de dus cu virusul.

 

Rezoluţia propusă de UE care a satisfăcut toate părţile

Rezoluţia propusă de UE nu menţionează China sau Wuhan, ci solicită o colaborare între OMS şi alte agenţii ale ONU pentru „identificarea sursei zoonotice ale virusului şi ruta prin care a ajuns la populaţia umană, inclusiv a rolului potenţial al gazdelor intermediare”.

De asemenea, documentul nu specifică o anchetă referitoare la gestionarea defectuoasă a pandemiei în alte ţări, ci se adresează OMS pentru organizarea a „misiuni de teren ştiinţifice şi colaborative”, astfel încât să fie prevenite epidemii similare în viitor.

După ce Australia a declarat în aprilie că OMS ar trebui să aibă mai multă putere de a investiga ce se întâmplă în China, Beijingul a reacţionat boicotând importurile de carne de vită din Australia.

Luni, Trump a redistribuit o postare pe Twitter a unei relatări din media australiană referitoare la 116 de ţări care sprijină demersul Australiei, scriind: „Suntem alături de ei!”

Potrivit, Sydney Morning Herald, ministrul de externe chinez a subliniat  rolul UE în privinţa termenilor moţiunii.

„Este cu totul altceva decât aşa numită anchetă independentă cerută de partea australiană”, a transmis marţi Ministerul de externe chinez.

The Global Times, canalul internaţional al Partidului Comunist a scris că decizia Chinei de a sprijini investigaţia este o lovitură pentru Australia.

„Este o palmă dată ţărilor precum Australia - unul dintre cei mai îndârjiţi în solicitarea unei anchete aşa-zis independente referitoare la epidemia din China, care a fost respinsă de comunitatea internaţională”.

Preşedintele chinez şi-a schimbat discursul în cadrul Adunării generale subliniind că susţine eforturile de împunătăţire a răspunsurilor la epidemii şi că este în favoarea unei investigaţii câtă vreme este „obiectivă şi imparţială”.

Brett P. Giroir, adjunctul ministerului american al Sănătăţii a transmis consiliului director al OMS - din care fac parte 34 de ţări-  care s-a reunit vineri într-o şedinţă: „Cum a spus şi preşedintele Trump în termeni foarte clari în scrisoarea sa din 18 mai către directorul Tedros nu avem timp de pierdut în privinţa reformelor necesare astfel încât astfel de pandemii să nu se mai repete.

Aplaudăm apelul la o anchetă imparţială, independentă şi cuprinzătoare care să fie realizată împreună cu statele membre şi îndemnăm ca aceasta să fie demarată imediat”.

Rezoluţia propusă de UE a fost adoptată unanim de cele 194 de state membre în cadrul Adunării anuale a OMS care a avut loc în această săptămână.

„Ancheta ne va oferi o înţelegere completă şi transparentă a sursei, cronologiei evenimentelor şi procedurii de decizie din spatele răspunsului OMS la pandemia COVID-19”, a argumentat Giroir, subliniind că la reuniunea din toamnă OMS va trebui să vină cu rezultatele investigaţiei şi reforme care să includă şi capacitatea Taiwanului de participare în calitate de observator.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite