His-panica şi cucerirea demografică a SUA

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei mai mulţi susţinători ai echipei mexicane nu au venit cu echipa din Mexic, ci trăiesc de ani buni în Statele Unite
Cei mai mulţi susţinători ai echipei mexicane nu au venit cu echipa din Mexic, ci trăiesc de ani buni în Statele Unite

În plan identitar, se anunţă vremuri grele pentru Statele Unite ale Americii. Procesele de latinizare sau hispanizare masivă a sudului SUA sunt atât de intense, încât în prezent hispanicii, în special mexicanii, constituie cea mai numerică procentual populaţie în statele din sud-vestul SUA.

Am scris în articolul „Statele Unite şi eşecul strategiilor identitare” că procesele de asimilare etno-rasială au falimentat în această ţară, iar trecerea la politicile multiculturalismului a înrăutăţit şi mai mult situaţia, accentuând diferenţele dintre grupurile identitare, care devin tot mai numeroase, mai distincte şi avansează deja mesaje revendicative. Hispanicii sunt printre lideri la capitolul revendicări. La ziua de astăzi, mai mult de jumătate dintre cetăţenii americani născuţi în afara graniţelor SUA sunt de origine latino-americană, mai ales mexicani. Şi după toate prognozele, în următoarele decenii numărul mexicanilor care vor emigra în SUA, legal sau ilegal, va fi în creştere. În multe localităţi la graniţa dintre SUA şi Mexic principala limbă de comunicare deja este spaniola. În statul Texas, conform datelor din 2012, mai mult de jumătate dintre copiii mai mici de un an provin din familii de imigranţi, fiind cu precădere hispanici; acest trend este în creştere şi în următoarele decenii mai multe state americane vor avea o populaţie majoritară hispanică [1].

De fapt, aşa cum se exprimă deja unii comentatori politici americani, Statele Unite evoluează spre a se transforma într-o ţară hispanică şi acest lucru s-ar putea întâmpla mai rapid decât ne aşteptăm; către 2042 albii ar putea ajunge sub 50%. Pentru mulţi americani, schimbările demografice cardinale care se profilează nu sunt un motiv de celebrare, ci „un motiv de teamă, anxietate şi disperare” [2]. Aceste evoluţii demografice, cumulate fiind cu faptul că, potrivit statisticii, o parte considerabilă din crime în SUA sunt înfăptuite de imigranţi, în mare parte de hispanici, iar 73% dintre respondenţi consideră că rata înaltă a criminalităţii e cauzată de venirea migranţilor, duc la formarea unui sentiment de anxietate generalizată în rândul americanilor, pe care unii autori l-au denumit în mod ingenios „his-panic”, şi care are puterea să alimenteze prejudecăţile rasiale şi xenofobia [3]. Într-adevăr, dacă ne raportăm la datele statistice prezentate în lucrarea analitică „The Color of Crime” („Culoarea Crimei”), care oferă un tablou al situaţiei din 2001 privind relaţia dintre rasă şi delincvenţă în SUA, observăm că numai 10% din membrii bandelor sunt de culoare albă, cei mai mulţi însă sunt de origine hispanică [4]. Hispanicii sunt de 19 ori mai mult decât albii reprezentaţi în cadrul bandelor criminale; fiind în acest sens cei mai reprezentativi pe grupuri etno-rasiale.

Însă nu atât situaţia criminogenă îi alarmează cel mai mult pe americani, cât pericolul pierderii teritoriilor, prin crearea focarelor de separatism etno-rasial. Hispanicii se asimilează greu sau deloc, iar odată cu creşterea numărului lor, gradul de asimilare se va diminua vertiginous. Potrivit datelor statistice, prezentate în 2006, doar 33% dintre cetăţenii de origine hispanică s-au autoidentificat mai întâi ca “americani”, restul două treimi se bifează fie drept “hispanici/latino”, fie îşi indică direct grupul etnic [5]. Un raport mai recent, din 2012, prezentat de Pew Hispanic Center, arată că doar 21% dintre cele 50 milioane de hispanici din SUA se autoidentifică drept “americani”; restul se identifică fie după ţara de origine (mexicani, cubanezi), fie după apartenenţa etno-rasială (hispanici, latinoşi). Totodată, hispanicii constituiau în 2012 deja aproape 17% din populaţia Statelor Unite (peste 52 de milioane) [6]. Iar către anul 2050, se prognozează că vor exista circa 130 milioane de hispanici în SUA şi ei vor forma aproape o treime din populaţie. Este important că această creştere numerică se produce pe fundalul unei foarte slabe asimilări; practic, procesul de asimilare a hispanicilor este compromis [7].

Prezentarea grafică a rezultatului sondajului efectuat de Pew Hispanic Center în 2012, privind autoidentificarea hispanicilor.

identity

Text: 51% se identifică cu ţara de origine; 24% se identifica drept hispanici; 21% se identifică drept americani.

Sursa: http://www.pewhispanic.org/

Hispanicii deci, în marea lor majoritate, nu se transformă în “americani”, ci îşi păstrează atât identitatea, cât şi conştiinţa etnică originară; şi acest lucru e mai vădit în 2012, decât în 2006.

O demonstraţie practică a modului în care hispanicii îşi percep identitatea a fost, de exemplu, meciul dintre echipele de fotbal ale Statelor Unite şi Mexicului, în finala competiţiei Gold Cup, din iunie 2011. Finala s-a disputat pe stadionul Rose Bowl, din Pasadena, lângă Los Angeles, în California. Dar în ciuda faptului că meciul a avut loc în Statele Unite, echipa naţională americană a fost huiduita de cea mai mare parte a publicului, de peste 90 de mii, format din mexicani americani. Chiar şi pe durata intonării imnului Statelor Unite, zgomotul produs de suporterii hispanici a fost asurzitor. Cei mai mulţi susţinători ai echipei mexicane nu au venit cu echipa din Mexic, ci trăiesc de ani buni în Statele Unite. Unul dintre suporterii Mexicului, întrebat de ce a dat preferinţă echipei mexicane deşi locuieşte în SUA, a dat un răspuns revelator: „Nu am avut altă opţiune decât să vin să trăiesc aici, dar sunt născut în Mexic şi acolo va fi întotdeauna inima mea” [8]. 

Cazul hispanicilor reprezintă o faţetă a unui fenomen identitar mai răspândit şi mai profund, denumit transnaţionalism.

Transnaţionalismul reprezintă o formă de menţinere a legăturilor etnice între diasporă şi ţara sa de origine, iar ca efecte are influenţa politică atât asupra ţării de origine, dar mai ales asupra ţării-gazdă. Mai multe ţări au încercat să-şi creeze un “lobby etnic” în SUA prin intermediul diasporelor sale, însă ceea ce deosebeşte diaspora mexicană este numărul imens al migranţilor, care reprezintă o forţă politică reală. Tocmai din aceste considerente unii experţi atenţionează asupra necesităţii reformării politicilor imigraţioniste în SUA, fiindcă fenomenul transnaţionalismului ameninţă pe termen lung însăşi suveranitatea şi integritatea Statelor Unite [Черноговцева, 2008]. 


Surse bibliografice:

1.       In Texas, 7 In 10 Children Under Age 1 Are Minorities // by Christian McDonald and Juan Castillo. May 18, 2012 / http://www.hispanicbusiness.com/2012/5/18/in_texas_7_in_10_children.htm

2.       Is America becoming a Hispanic country? // By Ruben Navarrette Jr., CNN Contributor. March 18, 2011 / http://edition.cnn.com/2011/OPINION/03/18/navarrette.hispanic.census/index.html?hpt=T2

3.       His-Panic. Talk TV sensationalists and axe-grinding ideologues have fallen for a myth of immigrant lawlessness // By Ron Unz. 01 March, 2010 / http://amconmag.com/article/2010/mar/01/00022/

4.       The Color of Crime. Race, Crime and Justice in America // New Century Foundation, Oakton. 2-nd edition, 2005. 24 p.

5.       Hispanics: A Statistical Portrait // September 2006. New Century Foundation. Oakton, Virginia / http://www.amren.com/features/hispanics/index.html

6.       When Labels Don’t Fit: Hispanics and Their Views of Identity // by Taylor P., Lopez M.H.,  Martínez J.H., Velasco G. Pew Hispanic Center. April 4, 2012 / http://www.pewhispanic.org/2012/04/04/when-labels-dont-fit-hispanics-and-their-views-of-identity/

7.       How Well Do Hispanics Assimilate? // By Thomas Jackson. American Renaissance. September 29, 2012 / http://www.amren.com/features/2012/09/how-well-do-hispanic-assimilate/

8.       U.S. soccer team booed in their own country as Mexican fans turn LA into an 'away' game // By Daily Mail Reporter. 27th June 2011 / http://www.dailymail.co.uk/news/article-2008444/Only-America-U-S-soccer-team-booed-Mexico--California.html#ixzz1QRf8HFCR Черноговцева С.В. Этнические диаспоры в США // "США-Канада. Экономика - политика - культура". №2. 2008. C. 119-127.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite