VIDEO Financial Times: Obama, noul Mihail Gorbaciov al Americii?

„Discursul lui Barack Obama în faţa Porţii Brandenburg din Berlin a început într-un mod relativ ciudat şi a continuat devină şi mai mult de atât“, consideră jurnalistul american Christopher Caldwell, într-un articol publicat în Financial Times (FT). Editorul-şef al publicaţiei Weekly Standard şi analist politic pentru FT, Caldwell realizează o analiză comparativă între Obama şi fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov.

„La fel ca unul din viitorii gineri dintr-o comedie hollywoodiană, preşedintele american şi-a invitat gazdele să se facă comode în propria lor casă. «Este aşa de cald şi bine aici încât îmi voi da jos sacoul şi orice doreşte să facă acelaşi lucru, simţiţi-vă liberi să faceţi asta», a zis Obama la început. El s-a adresat mulţimii cu apelativul «Berlin», ca un star rock. În SUA un astfel de gest ar fi fost foarte informal, iar în afară a fost necivilizat. Obama este confuz când vine vorba de ce este potrivit să facă cu publicul din ţara sa şi ce este corect să facă cu cel străin. Iar acest lucru se întâmplă pentru că, deşi pare ciudat, este confuz în ceea ce priveşte rolul său“, comentează Caldwell, în articolul său publicat pe site-ul publicaţiei „Financial Times”.

Barack Obama, „informal printre prieteni”, în timpul discursului rostit la Berlin

„Preşedintele Obama a oferit o semnificaţie coerentă despre marşul spre libertate – dar nu şi despre marşul spre libertate al propriului său popor. A făcut aluzie la Immanuel Kant, «care ne-a învăţat că libertatea este dreptul din naştere al unui om şi îi aparţine datorită umanităţii sale»- deşi SUA deja avea constituţia ei şi legile despre drepturile omului la momentul în care filosoful german publica aceste cuvinte în 1796. Obama a menţionat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, deşi marea ameninţare germană la adresa drepturilor omului dispăruse deja la momentul promulgării ei, în 1948. În plus, el a vorbit în umbra predecesorului său, John F. Kennedy, care a ţinut celebrul discurs de nouă minute «Ich bin ein Berliner», acum 50 de ani. A citat sfatul lui Kennedy pentru berlinezi de a „se uita dincolo de libertatea acestui oraş», într-o asemenea manieră încât a estompat scopul discursului de atunci care dorea să întărească moralul unui aliat înconjurat de duşmani. Pentru Obama sunt îndeajuns doar principiile universale. «Nu suntem doar cetăţeni ai Americii sau Germaniei», a spus el. «Suntem şi cetăţeni ai acestei lumi“, comentează ironic Caldwell.

Reputatul analist consideră că „asta e problema lui Obama. El este conducătorul ales al SUA. Cu puţină legitimitate directă, dar în conformitate cu ultimii preşedinţi ai Statelor Unite şi el îşi revendică rolul de lider al lumii. Spre deosebire de ceilalţi preşedinţi, el este mult mai confortabil în rolul său global decât în cel naţional. Şi se vede. A rămas popular în străinătate. Dar doar în primele zile ale mandatului său s-a bucurat de ceva mai mult decât o popularitate mediocră acasă. Un sondaj CNN din această săptămână arată că o majoritate în creştere – 54%- dezaprobă modul în care îşi îndeplineşte funcţia“.

„Preşedintele Obama are două tipuri de public. Discursul său de luna trecută, de la Fort McNair din Washington – în care a pus problema războaielor, dronelor şi a vorbit despre Guantanamo Bay – este un exemplu bun. Discursul a fost descris ca «mult aşteptat». Dacă a fost aşa, probabil altundeva decât în America. Speranţa lui Obama de a «redefini şi ulterior a anula» Autorizaţia pentru Folosirea Forţei Militare din 2001, care a oferit preşedinţilor foarte mult spaţiu de manevră în războaie, este de înţeles. Există multe motive bune pentru a nu avea încredere în atacurile dronelor în principiu. Dar 66% din americani nu sunt impresionaţi de acest lucru, ci sunt în favoarea folosirii dronelor pentru uciderea teroriştilor, în timp ce doar 16% se opun“, scrie Caldwell, scotând în evidenţă vizibilul decalaj dintre opiniile preşedintelui şi cele ale populaţiei pe care o conduce.

„Este greu să găseşti o retorică care să se potrivească atât naţionaliştilor, cât şi internaţionaliştilor, de la cetăţeanul simplu din Ohio la cititorul «Le Monde Diplomatique».”

„La Berlin, Obama s-a folosit de truisme superficiale, cu puţină însemnătate şi multe sensuri. El a cerut «reduceri îndrăzneţe» în arsenalul nuclear al SUA şi Rusiei. Dar din moment ce majoritatea americanilor nu mai consideră Rusia ca principalul adversar, retorica lui nu a avut efectul pe care l-ar fi avut în timpul Războiului Rece. Şi poate nu ar fi mers nici atunci“, atrage atenţia Christopher Caldwell.

Barack Obama cere Rusiei să aprobe reducerea cu o treime a armelor nucleare

Pe urma lui Gorbaciov

În final, jurnalistul american afirmă că Barack Obama calcă în felul lui american, pe urmele ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov. 

„Ambii şi-au asumat rolul de reformatori într-un timp în care ţările lor erau foarte nepopulare în străinătate. Amândoi trebuiau să se adreseze spre două tipuri de public: compatrioţii care voiau să vadă îmbunătăţiri în sistem şi străinii care credeau că există o problemă a sistemului însuşi. La fel ca Gorbaciov, Obama va trebui să aleagă într-un final care dintre aceste două cauze- compatrioţii săi sau umanitatea în general- este cea «adevărată». Gorbaciov a ales. El a devenit un star internaţional al conferinţelor din lume, chiar dacă popularitatea sa de acasă a scăzut dramatic“, conchide editorul-şef de la Weekly Standard, în editorial său de pe „Financial Times”.