Europa, în Triunghiul Bermudelor Geopolitice - Trump, Rusia şi China

Săptămâna trecută, Donald Tusk, preşedintele Consiliului Europei, surprindea, în egală măsură, atât SUA, cât şi Europa, prin filipica sa, în care prima ţintă a criticii lui era Donald Trump. Abia ulterior, la Summitul UE din Malta, Tusk a acceptat ideea că premierul britanic, Theresa May, poate juca un rol important în refacerea încrederii liderilor UE în determinarea preşedintelui SUA, de a respecta angajamentele luate de ţara sa în cadrul NATO.

Pornind de la această furtună, din paharul cu apă al lui Tusk – cam amară, la finalul Summitului UE din Malta, din moment ce tocmai ţara sa natală nu mai vrea ca el să aibă al doilea mandat în fruntea Consiliului Europei, primul având ca final luna mai 2017 – am propus unor interlocutori avizaţi să îşi exprime opiniile menite a contura, lucid, viitorul Uniunii Europene.

Viitorul de dincolo de declaraţiile orgolioase, precum aceea a cancelarului german, Angela Merkel, care a afirmat că Europa are acum soarta sa în propriile mâini.

Ceea ce principial sună frumos, numai că noul preşedinte al SUA, Donald Trump consideră că Berlinul este cel care dă tonul la muzica democraţiilor europene.

Dr. LIVIU MUREŞAN:

„@ Pentru România, relaţia cu SUA a fost una privilegiată şi rămâne un reper, o ancoră, în ceea ce priveşte securitatea ţării noastre.

@ Datorită complexităţii situaţiei internaţionale, a situaţiei din ţările membre ale U.E., la ora actuală există o anumită confuzie, între diversele instituţii europene.

@ Statele Unite vor aduce nişte realităţi care vor deveni capitole în ceea ce priveşte securitatea şi diplomaţia internaţională. Deci trebuie să existe un timp în care lucrurile acestea să se poată aşeza. Este adevărat că s-a început în trombă, pentru că situaţia internaţională este de o aşa manieră.

@ Trebuie acordat credit nu numai preşedintelui SUA, dar întregului mecanism al instituţiilor americane, până se rodează, până se încheagă. Sunt numeroase posturI oficiale care nu sunt încă ocupate de reprezentanţii noii administraţii de la Casa Albă. Nu sunt toate nominalizările validate de către Congresul SUA.

@ Multe din abordările care apar la Bruxelles sunt rezultatul unor colective, care lucrează în anumite cabinete, şi chiar între ele instituţiile europene nu cooperează suficient.

@ Situaţia internaţională este atât de complexă, încât este nevoie de mult mai multă coerenţă la Bruxelles. Dacă ar fi să ne legăm numai de aşa numita construcţie de securitate şi apărare, condusă de Mogherini, aceasta practic nu există în marile jocuri care se fac pe plan internaţional!

@ Aşa că este foarte important să existe o maximă responsabilitate în fiecare declaraţie a UE, pentru că ne angajează şi pe noi. Suntem o ţară membră a Uniunii Europene. Ni se cer nişte lucruri şi cred că şi noi suntem obligaţi să cerem ca aceste lucruri să aibă acoperire în poziţiile ţărilor membre.

@ Este o şansă pierdută, la început de an, ca să nu fie folosit prilejul de a adresa o invitaţie, acestor trei mari puteri, SUA, China şi Rusia, care astfel să ţină cont că UE este un partener cu potenţial, care este alături de ţările menţionate, contributor direct la noua configuraţie de securitate internaţională.

@ Formula confruntaţională nu este cea care să aducă beneficii construcţiei europene, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu. Iar România, ca stat membru al UE trebuie să fie atentă şi să aibă o contribuţie, să semnalăm, să cerem, ca aceste lucruri să se desfăşoare într-un context care să fie favorabil atât construcţiei europene, cât şi fiecărei ţări în parte.

@ Referitor la Libia, SUA nu s-a implicat oficial în soluţionarea acestui dosar geopolitic, sau nu s-a ştiut cât s-a implicat, la fel ca şi Federaţia Rusă. Uniunea Europeană s-a implicat şi s-a văzut rezultatul, mai mult decât modest, ONU la fel...

@ Este posibil ca, în perioada următoare, soluţia în problema libiană să vină dintr-o colaborare, o înţelegere între SUA şi Rusia. Şi aceste formule de cooperare vor fi descoperite şi în alte părţi ale lumii de azi.

@ Nu putem să discutăm nimic despre construcţie, despre securitate europeană, de forţa UE în zona Mării Mediterane, de relaţia NATO cu Rusia, fără să ţinem cont de Turcia.

@ Marea Britanie încearcă să facă acum o construcţie internaţională, în speranţa că va avea acel profil global pe care l-a avut înainte. Foarte greu...

@ Federica Mogherini trebuie să înţeleagă că politica externă a UE are nevoie de: 1. Fermitate. 2. Coerenţă în demersuri. 3.Viziune.

@ Ceea ce s-a pus pe masa discuţiilor, anul trecut, acea strategie globală europeană trebuie...rescrisă.”

RĂZVAN MUNTEANU:

„@ Donald Tusk, prin acuzele aduse lui Donald Trump face un apel la unitate, spunând că, pentru prima oară, după 1945, un preşedinte american nu încurajează o Europă unită, prin sprijinul direct şi ferm acordat ideii de Brexit, şi astfel populismul ar trebui combătut pentru că statele membre ale UE trebuie să înţeleagă că şi ieşirea lor din cadrul comunităţii europene nu ar aduce acea suveranitate pe care acestea o aşteaptă, ci intrarea, nici mai mult, nici mai puţin, în altă zonă de influenţă, a Chinei, a Federaţiei Ruse, a Statelor Unite, tocmai de aceea afirmând că europenii trebuie să rămână uniţi, pentru că numai aşa vor fi puternici.

@ Sigur că este bine să aşteptăm şi să vedem cum va evolua noua politică internaţională a SUA, dar noi, românii, avem nevoie de o politică internă bună, ca să avem una externă bună.

@ Avem nevoie de cel puţin şase luni de zile, pentru a ne da seama cum vor arăta următorii patru ani, în politica externă a SUA.

@ După Brexit, mai toţi liderii UE au avut câte un discurs dur.

@ Faptul că Donald Tusk a avut un discurs, cel puţin agresiv, la adresa Rusiei, pe care o numeşte inamic, o ameninţare la adresa UE, mă determină să reflectez la modul în care va fi, pe termen scurt, relaţia dintre Bruxelles şi Moscova. Va menţine UE embargoul economic impus Federaţiei Ruse? Cum se vor poziţiona Statele Unite ale Americii, în această situaţie?

@ Câştigarea alegerilor prezidenţiale din SUA, de către Donald Trump, a fost primită cu un entuziasm foarte mare la Ankara, deoarece Turcia se aşteaptă la o nouă relaţie cu Statele Unite.

@ Să recunoaştem că mai toate planurile de politică externă ale Uniunii Europene au eşuat. Am vorbit de Libia mai devreme. Dar dialogul mediteranean, propus de UE este la pământ.

@ Apoi să ne uităm în zona răsăriteană, unde Parteneriatul Estic a eşuat în totalitate.

@ Armenia a spus clar că se duce în zona Uniunii Euroasiatice, din motive lesne de înţeles. Ucraina, ca urmare a acordului cu UE este un stat sfâşiat. Iar Republica Moldova are acum, la Chişinău, un preşedinte mai anti-european decât a fost Vladimir Voronin.”

FLAVIUS CABA-MARIA:

„@ Trebuie să acceptăm că în acest an, 2017, ne aflăm în mijlocul unei schimbări ideologice. Una începută din momentul intrării la Casa Albă a preşedintelui Trump. O schimbare care, pentru multă lume, nu este una care să fie foarte bună. O schimbare care aduce nesiguranţă, dar, în acelaşi timp, trebuie tratată cu o nouă paradigmă ţinând cont de complexitatea evenimentelor din Europa şi din alte zone ale lumii.

@ Nu cred, totuşi, că se va ajunge la o ieşire a Franţei din UE.

@ Este o certitudine că Donald Trump are o gândire economică, care este diferită clar de una politică.

@ Preşedintele Trump va pune un accent foarte mare pe o eficienţă economică, respectiv energetică, cât şi pe o eficienţă geopolitică.

@ Problemele Europei ne frământă foarte mult. În ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană are o abordare actualmente latentă, inclusiv faţă de conflictul din Siria, doar am văzut cine a participat la negocierile de la Astana, care sunt principalii jucători şi ce urmează să fie la Geneva.

@ Va fi nevoie de o stabilizare a Libiei. Modelul ar putea fi cel al Siriei, cu ajustările fireşti. După stabilizare urmează exploatarea câmpurilor petrolifere.

@ Noi asistăm la o diplomaţie a Rusiei care începe să dezvolte un joc politic foarte important, cu actorii regionali. Astfel, Federaţia Rusă promovează o diplomaţie energetică în întreg Orientul Mijlociu.

@ România ar trebui să fie mult mai pragmatică, în relaţia cu Libia, pentru a obţine beneficii economice.

@ Uniunea Europeană să îşi definească priorităţile, de politică externă şi de securitate: cu Federaţia Rusă să existe un dialog; cu Statele Unite să nu mai existe această discrepanţă, în ceea ce priveşte declaraţiile unor oficiali, precum Donald Tusk; în privinţa refugiaţilor să fie o apropiere comprehensivă în întregul spaţiu european; iar în combaterea terorismului trebuie luate în considerare şi statele din Orientul Mijlociu.”