La finalul dezbaterii de vineri dimineaţa, contracandidatul său Joe Biden a asumat sfârşitul petrolului şi nevoia de a face tranziţia industriei petrolului şi gazelor spre energia verde. A asumat chiar tăierea subvenţiilor de stat şi interzicerea fracking-ului pe terenurile federale. Donald Trump a sesizat pe loc oportunitatea şi a marcat, întorcându-se către camera de luat vederi şi adresându-se publicului din Texas, Ohio Michigan – aţi auzi? Să ştiţi cum votaţi!. A crescut, astfel, perspectiva de a câştiga voturi chiar în statele cu probleme, care sunt, poate nu întâmplător, şi state unde funcţionează principalele companii petroliere care dau multe din locurile de muncă în SUA.

Sfârşitul petrolului versus încheierea subvenţiilor pentru industria petrolieră. Nuanţările unei gafe

În momentele de final ale dezbaterii de joi spre vineri seară din Nashville, Tennessee, Preşedintele Donald Trump a aruncat o întrebare – menită să creeze suspiciune şi să-l pună pe Joe Biden în defensivă: „Vei închide industria petrolieră?“ O exagerare evidentă, despre care nu se vorbise în dezbateree. Răspunsul lui Joe Biden a fost: „Voi face tranziţia de la industria petrolului, da! Pentru că industria petrolului poluează în mod semnificativ“. Susţinerea vizează planul său în domeniul mediului, care prevede ca, până în 2050, energia bazată pe hidrocarburi să fie înlocuită de energie regenerabilă şi ca America să ajungă neutră din punctul de vedere al emisiior de bioxid de carbon (creştere zero faţă de anul de referinţă).

Dacă abordarea aceasta face să jubileze stânga progresistă şi organizaţiile de mediu, nu la fel de fericiţi sunt muncitorii din Pennsylvania, Ohio şi Texas, state critice pentru câştigarea preşedinţiei, state care deţin angajaţi în zona industriei petroliere sau de produse derivate.

De aceea, chiar de vineri a început o adevărată cavalcadă de acţiuni electorale după ultima dezbatere Trump-Biden: campania lui Biden, fostul vicepreşedinte însuşi, au început să nuanţeze susţinerile din finalul dezbaterii, în timp ce campania lui Trump a început să cumpere publicitate în statele vizate pentru a promova faptul că Biden vrea să închidă industria petrolieră şi gazele de şist. Au fost utilizate numeroase din afirmaţiile contradictorii în timp ale vicepreşedintelui pe teme legate de fracturarea hidraulică.

Astfel, campania democrată a subliniat că nu a fost vorba în nici un moment despre închiderea industriei petroliere, ci doar despre stoparea subvenţionării de către statul american a extracţiei de petrol şi gaze. Şi în ceea ce priveşte gazul de şist, campania a insistat pe faptul că Biden nu se opune exploatării gazelor de şist, doar că nu vrea noi exploatări pe terenurile federale, deţinute de statul american. Proprietăţile diferitelor state şi cele private pot exploata în continuare.

Joe Biden însuşi a ieşit după dezbatere şi a afirmat explicit că nu e vorba de a elimina petrolul şi gazele până în 2050. Kamala Harris a abordat tema în timpul unei manifestaţii publice în Georgia. „Să fim foarte clari: Joe Biden nu va elimina fracturarea hidraulică. Ci doar va tăia subvenţiile la exploatarea de petrol. Ştiţi cum reuşeşte preşedintele să scoată toate lucrurile din context.“


FOTO Guliver / Getty Images / Joe Raedle

Tabăra Trump l-a prins pe Dumnezeu de un picior

Preşedintele Trump a primit muniţie nesperată de la această gafă de final de dezbatere. Nici nu se aştepta. Acel Da! de final la răspuns a fost decupat şi, de aici, campania candidatului republican a început pe toată linia atacuri care vizau faptul că Joe Biden, candidatul democrat, ar dori să închidă industria petrolieră. Nu se ştie ce impact va avea această campanie şi exagerările de interpretare, dar Donald Trump pare să-l fi prins pe Dumnezeu de un picior.

Cum nu are alte teme de atac şi pretinsa descoperire dintr-un laptop care i-ar aparţine lui Hunter Biden a sucombat într-o zonă conspiraţionistă a presei marginale, cu atacuri la adresa lui Rudy Giuliani decredibilizat după poze nepotrivite făcute la Moscova cu o actriţă ce se dădea ziaristă, declaraţia despre sfârşitul petrolului l-a readus pe Trump în joc. Muniţia gratuită face mult bine şi a revigorat campania sa. În Florida, Donald Trump a subliniat că cele pe care le-a spus Biden în final de dezbatere sunt „marea sa greşeală“. Cred că a pierdut cinci sau şase state cu afirmaţia asta“, a spus Trump în faţa mulţimii care-l aclama la Pensacola.

Vizate de Trump sunt cu precădere Texas şi Pennsylvania, acolo unde se află industrii petrochimice de prim plan, dar şi cetăţenilor din Florida, Trump le-a comunicat, în stilul său caracteristic, că preţul petrolului şi al benzinei de zi cu zi ar creşte dramatic dacă Biden preia Preşedinţia. Deşi au venit clarificările taberei democrate, Donald Trump şi Republicanii au găsit un colac de care să se agaţe în situaţia unei campanii în care se află la 10 puncte în spate cu 11 zile înainte de votul din 3 noiembrie.

Trump faţă în faţă cu el însuşi: referendumul pentru concursul de frumuseţe politică a Americii actuale

Altfel, dezbaterea cu butonul ameninţător al închiderii microfonului nu a mai fost atât de haotică, dar sigur a fost neplăcută pentru Donald Trump. Personal am avut impresia că şi temele alese, şi moderatorul cu întrebările sale, l-au dezavantajat vizibil pe Preşedintele în funcţie. Apoi, pentru un showman cum este Trump, aşezarea pe subiecte şi întrebările pe teme concrete nu l-au avantajat.

Răspunsuri despre faptul că avem multe proiecte“, neprecizate, pe o temă sau alta, nu ajută. Arată mult mai puţină substanţă, programul neînvăţat şi greu de prezentat. Mai mult, nici contrapunctele şi nici dezechilibrările lui Biden nu au mai putut apărea, şi ele au avut rolul lor în prima dezbatere. Iar atacurile au părut marginale şi nepotrivite, fiind oprite tot timpul de moderator pe motivul că erau în afara temei. Şi nu s-au mai văzut.

Trump a folosit ocazia şi a pronunţat explicit numele statelor vizate în diferite contexte, ba chiar şi numele unui senator care ar putea câştiga. De două ori a făcut referire la faptul că Republicanii vor câştiga ambele camere ale Congresului şi a enervat prin declaraţia că e cel mai ne-rasist din sală – moderatoarea fiind ea însăşi de culoare. Improvizaţia nu l-a ajutat în faţa răspunsurilor din fişe ale lui Biden. S-a văzut că noile reguli de disciplinare l-au scos pe Donald Trump din zona de confort.

Preşedintele Trump a încercat să se afirme ca ne-politician, ca om anti-sistem – deşi el însuşi reprezintă azi sistemul, fiind preşedinte în funcţie – şi atacând acţiunile lui Biden din administraţia Obama. În unele puncte a fost prins în propriile susţineri – de ce nu a promovat Biden legislaţia – pentru că Congresul era Republican. Aceeaşi problemă a avut-o Trump când a încercat să paseze responsabilitatea pentru neadoptarea unui nou pachet de ajutor pe democraţi, pe lidera Camerei, Nancy Pelosi, iar replica lui Biden a fost că Republicanii au majoritatea în Congres, deci Trump putea să treacă legislaţia pe care şi-o dorea.

În rest, am avut obişnuitele deja tirade ale lui Biden nestingherit vorbind la camera de luat vederi, în discuţie directă cu alegătorii, arătatul cu degetul către Trump, ca gest de punere la punct şi acuzare supremă. În plus, a contraatacat de la începutul dezbaterii atacându-l pe Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Trump, pentru condiţionarea Ucrainei cu ajutorul militar american dacă face dosar lui Biden şi familiei, lucru care nu s-a întâmplat.

Provocarea era menită să-l pună pe Trump să atace cu cartea pe care o avea şi o anunţase, cu bomba ce urma să fie aruncată, dacă ar fi existat, dar aceasta nu a mai venit! Reacţia lui Trump a fost vagă, de două ori a făcut referire la laptop, fără precizări, la bani neprecizaţi luaţi din Ucraina, China, Rusia chiar şi alte state, la care Joe Biden a replicat tranşant, fără echivoc, la cameră, vorbind direct cu alegătorii, că nu a luat niciodată un cent de la nici un stat străin. A invocat şi comparaţia cunoscută la nivel de caracter cu Donald Trump, acolo unde postura sa de politician cu experienţă şi transparenţă în faţa controlului public îl recomandă.


FOTO EPA-EFE

Impactul dezbaterilor în sondaje: bătălia lui Trump cu sine

La final de campanie, alegerile americane par să se reducă tot mai mult la bătălia pentru al doilea mandat al lui Trump. De fapt e un fel de referendum, concurs de frumuseţe, susţinere şi aprecierea lui Trump, nicidecum o competiţie reală pentru postul de Preşedinte. Preşedintele SUA a reuşit să împartă America în două, să o polarizeze şi să stârnească pasiuni şi emoţii puternice pro şi contra. Şi americanul de rând votează mai degrabă pro sau contra Trump decât pentru Biden.

O arată sondajele de opinie care măsoară entuziasmul pentru Preşedintele American şi pentru fiecare gest al său. Trump domină copios şi la nivel naţional, şi la nivelul statelor esenţiale – swing states. În Forida, entuziasmul generat de Trump – pentru şi împotrivă, deopotrivă – este de 58%, în timp ce în Pennsylvania, de 61%. Impactul lui Biden pe această dimensiune emoţională e mult inferior. În schimb, Joe Biden este perceput ca mult mai empatic – a şi avut tirade că dezbaterea prezidenţială este despre familiile americane, nu despre familiile celor doi candidaţi - faţă de tranzacţionistul, showmanul cinic şi durul Trump.

Altfel impactul dezbaterilor a fost întotdeauna discutabil. După prima dezbatere, sondajele au arătat o creştere a ecartului cu 3%, o cifră situată sub marja de eroare, în favoarea lui Biden. Apoi, după ce momentul de impact trece – cu voturi anticipate, fireşte – distanţa a revenit în marja celor 10% avans pentru candidatul Democrat. De această dată, vineri noapte, sondajele au suprins tot o creştere a lui Biden, dar doar cu 1%, tot sub marja de eroare. El ar putea fi declarat câştigătorul dezbaterii, dar ultima sa remarcă despre sfârşitul petrolului va putea fi cântărită ca efect în timp, după campania recalibrată a lui Trump şi după ce publicitatea electorală pe tema închiderii industriei petroliere de către Biden îşi va arăta efectele în populaţie. Atunci vom şti cât a pierdut Biden cu acea afirmaţie de final de dezbatere speculată din plin.

Pe de altă parte, trebuie să ne uităm şi la voturile depuse deja, care sunt enorm de multe. Un adevărat record. La ora scrierii analizei, erau deja depuse în urne sau trimise prin poştă 56,5 milioane de voturi reprezentând 40,9% din alegătorii prezenţi la urne acum 4 ani, dintre care 38,7 milioane prin poştă şi restul vot în persoană. Se aşteaptă o participare record la vot, dar chiar şi aşa, Texasul a votat în proporţie de 76,4% faţă de acum 4 ani, fiind record absolut, în timp ce Forida are 55,2%, Georgia – 62,1%, North Carolina – 62%.

Majoritatea celor care au votat anticipat, la cererea Democraţilor sau de frica aglomeraţiei în ziua votului, sunt votanţi ai lui Joe Biden, în timp ce Republicanii vor veni în mai mare măsură la urne la finalul campaniei şi în special în ziua alegerilor, la 3 noiembrie. Atunci vom avea adevărata măsură a impactului gafei lui Biden asupra alegerilor prezidenţiale americane.