Donald J. Trump, antibiotic politic fără prescripţie. Analiză a fenomenului Trump

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

De trei ani încoace, toată politica americană este despre Donald Trump. Am putea spune că şi cea globală. Presa din România, în general presa europeană, îl prezintă pe Trump din perspectiva aşa numitei „presei mainstream” americane, în frunte cu CNN, o presă care, de la început, a fost programatic împotriva candidatului, apoi a preşedintelui, Donald Trump.

Dan Moroianu*

Al 45-lea preşedinte american a marcat o perioadă interesantă din punct de vedere politic în comparaţie cu predecesorii acestuia. Putem spune chiar că acesta reprezintă un fenomen nou întâlnit care va modela întreaga strategie politică cu care ne-am obişnuit până acum. Nu putem însă să nu ne întrebăm cum a apărut acest fenomen.

LARICS va prezenta o analiză amplă, în trei episoade, a ceea ce putem deja numi „fenomenul Trump”.

Front unit împotriva lui Donald Trump. 96% din donaţiile jurnaliştilor au mers către Hillary Clinton

 Trump parodiat de Jimmy Fallon (The Tonight Show). Sursă: youtube.com

Imagine indisponibilă

Pentru a avea o mai bună reprezentare asupra modului în care fenomenul Trump este portretizat în media zilelor noastre, trebuie să stabilim care sunt cele mai citite şi urmărite organizaţii de media din Statele Unite. Conform Statista.com, din clasamentul top 20 cele mai populare website-uri de ştiri din S.U.A regăsim următoarele trusturi media care au jucat un rol important în campania prezidenţială în urma căreia Donald Trump a ajuns preşedinte: CNN, NBC News, CBS News, The New York Times, The Washington Post şi Fox News. Toate aceste trusturi au donat pentru campania prezidenţială din 2016.

Donaţiile stau în felul următor, conform Centre for Responsive Politics:

  • News Corporation, firma care deţine Fox înregistrează donaţii în valoare de $1,853,832 din care 76% pentru Partidul Democrat.
  • General Electric, firma ce deţine NBC Network înregistrează donaţii în valoare de $1,918,149 din care doar 57% pentru Partidul Republican.
  • AOL/Time Warner, deţinătorul CNN înregistrează donaţii de $1,830,461 din care 74% pentru Partidul Democrat.
  • Viacom, care deţine CBS Network, a donat $1,935,423 din care 90% pentru Partidul Democrat.
  • Walt Disney, deţinătorul ABC Network a înregistrat donaţii în valoare de $1,246,214 din care 54% au mers către Partidul Democrat.

The Center for Public Integrity a publicat date conform cărora „sute de jurnalişti au donat un total de $382,000 pentru campania lui Hillary Clinton, pe când doar aproximativ 50 au donat $14,000 pentru campania lui Donald Trump. Acest lucru arată că 96% din donaţiile jurnaliştilor au mers către campania lui Hillary Clinton. Printre cei care au donat se numără fosta prezentatoare TV de la ABC News Carole Simpson, directorul de finanţe al Washington Post, Damien Brouillard şi videograficianul Jonah Kessel de la New York Times”.

Diferenţa este enormă, clar în favoarea campaniei lui Hillary Clinton. Cu toate acestea, chiar dacă majoritatea covârşitoare a mediei din Statele Unite a susţinut campania lui Hillary Clinton, aceasta a pierdut.

<strong>Despre obiectivitate: Criza jurnalismului post-modernist</strong>

Donald Trump versus mainstream media (Sursa aici).

Imagine indisponibilă

Pentru a ajunge la o concluzie în privinţa obiectivităţii fiecărui trust media, am analizat titlurile articolelor din 2016 despre Donald Trump. Le-am clasat în funcţie de atitudinea pe care o prezintă cititorului asupra preşedintelui.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

În urma analizei celor 6 trusturi media, le putem clasa în felul următor:

  • CNN (5/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • Fox News (3/5 titluri pozitive – trust pro Trump)
  • NBC News (2/3 titluri negative – trust anti Trump)
  • CBS News (3/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • The Washington Post (5/5 titluri negative – trust anti Trump)
  • The New York Times (3/4 titluri negative – trust anti Trump).

Concluzia pe care o putem trage e că cinci din şase trusturi media au fost împotriva lui Trump, deci mult clamata obiectivitate mediatică a lipsit cu desăvârşire. A fost de fapt un război cu Donald Trump, în care presa americană a fost parte a bătăliei.

Mainstream media americană l-a ajutat pe... Vladimir Putin!

Foto: Donald Trump, Vladimir Putin şi Hillary Clinton (sursa aici).

Imagine indisponibilă

Împotriva gândirii „corecte politic” instalată în presa de mainstream americană sau europeană (şi chiar românească), vom atrage atenţia asupra unui fenomen care a fost bine sesizat peste ocean. După cum bine s-a spus, „Mainstream media a convins o mare parte din publicul american că preşedintele ales a fost ilegitim, jucând exact mâna lui Vladimir Putin”.

Acest lucru este o realitate. Chiar de la începutul campaniei prezidenţiale, principalele trusturi media au început să susţină vehement că preşedintele ales, Donald J. Trump, este „o marionetă a Rusiei”. De asemenea, aceştia au promovat ideea cum că Rusia a intervenit în alegerile prezidenţiale pentru a-l face pe Trump să câştige. Fără nicio probă elocventă şi definitivă, publicului american i s-a servit un fake news foarte bine gândit. Sigur că Rusia nu este inocentă. Rusia este cunoscută pentru obiceiul de a se implica în politica internă a ţărilor inamice, însă aici s-a mers pe cunoscuta reţeta unui fake news de calitate: un adevăr parţial (implicarea Rusiei) este ingredientul de bază atunci când ştirea trebuie să fie credibilă („Donald Trump este marioneta lui Putin”). În urma raportului Muller, toate aceste acuzaţii s-au dovedit false. Această campanie de dezinformare este de fapt atacul real al Rusiei. Populaţia americană a fost împărţită, mici confruntări violente au apărut, proteste masive au hrănit sentimentul de nelinişte, totul a fost pregătit ca şi cum America s-ar fi pregătit de un nou război civil. De asemenea, valorile fundamentale ale Statelor Unite au fost atacate. Partidul Democrat, chiar şi în prezent, are drept candidaţi principali politicieni care sprijină politicile socialiste şi stânga în general. America este astăzi aşezată pe valori radical opuse, ca într-un război total, în alb şi negru, fără nuanţe şi fără griuri.

Şi aici a câştigat Rusia, fără ca ea să fi visat aşa ceva sau să poate genera, singură, asemenea mutări de plăci tectonice.

Această strategie este folosită şi în Europa de Est, chiar în România. Putem observa şi cum în ţară trusturile media intoxică publicul cu informaţii ce duc la conflict radical între generaţii/viziuni/atitudini şi la o stare de nelinişte generalizată. Acest lucru nu ar fi posibil dacă jurnalismul s-ar fi bazat pe ideile fundamentale pe baza cărora a fost concepută această profesie. Obiectivitatea este ignorată în majoritatea cazurilor şi jurnaliştii preferă să vândă informaţii greşite în schimbul „sfântului raiting” sau al unor câştiguri facile de moment.

Ce concluzie ar fi de tras înaintea alegerilor care vor urma, inclusiv la noi în ţară, este că că „fakenews” presupune întotdeauna designul „ai noştri vs. ai lor”. Că „cele două tabere îşi dezvoltă de fapt reţele complexe de a-i păcăli pe ai lor în primul rând, de a le oferi tot timpul ce vor să audă, de a dezvolta un conformism bătăios care să le asigure mai multe puncte în propriul joc social. Esenţial e că cele două tabere reprezintă puterea într-un fel sau altul: unii ţin cu patronii, alţii ţin cu patronii „publici” pesedişti. O imensă felie de plăcintă din graficele despre populaţie, angajaţi, sărăcie etc. rămâne nereprezentată”.

„Fenomenul Trump” înseamnă moartea jurnalismului?

„Părţile” (Donald Trump şi CNN) se acuză reciproc de „fake news” (Sursa aici).

Imagine indisponibilă

Presa de mainstream din SUA este astăzi la cel mai scăzut nivel de credibilitate din istorie. Până la urmă, o primă faţetă a fenomenului Trump ar trebui să aducă în prim plan problema obiectivităţii mass-media. Aici e problema majoră.

Cum s-a ajuns aici?

Explicaţiile sunt multiple, dar le vom puncta pe scurt:

  • La nivel filosofic, problema lipsei deontologiei jurnalistice se explică prin „moartea Adevărului”, a oricăror repere fundamentale, proclamată şi instituită de curentele sau viziunile post-moderne. Nimic nu mai poate fi obiectiv, totul e o părere, o „atitudine situată”, o perspectivă printre multe altele. De aici până la „moartea obiectivităţii” şi apoi la „moartea jurnalismului” nu mai e decât un pas. Pas care în cazul lui Donald Trump a fost făcut fără nicio tresărie.
  • Problema lipsei deontologiei jurnalistice probabil poate fi explicată şi de mediul economic în care trăim. Consumerismul provocat de creşterea semnificativă a corporatismului secolului 21 şi-a plantat seminţele în toate aspectele vieţii moderne. Totul este bazat pe performanţă, bani şi vizibilitate publică. Dacă nu esti performant, nu ai bani sau vizibilitate nu exişti. Şi pentru asta esti dispus să faci orice.
  • La nivel social, asităm la o oarecare dispariţie a moralităţii şi preţuirii adevărului, înlocuind realul cu plăcerea. Totul este menit să ne facă plăcere, nu mai contează cum. E „frumos”, „adevărat” sau „educativ”? Nu mai contează: plăcerea este singurul criteriu, nu informarea sau obiectivitatea jurnalistică. Lipsa acestei obiectivităţi asumate şi practicate în majoritatea mediei pe care o consumăm, de la politic la divertisment, nu poate duce decât la haos şi prăbuşirea oricărei ierarhii sau oricăror modele demne de urmat pentru viitoarele generaţii.

(va urma)


*Dan Moroianu este student la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite