Diplomaţia ca soluţie: America a încheiat Războiul şi privilegiază diplomaţia ca soluţie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO ONU
FOTO ONU

Discursul din plenul Adunării Generale a ONU a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, a venit să marcheze noile linii de reaşezare a lumii, cu schimbări de nuanţă subtile în privinţa perspectivelor. Mai întâi, Joe Biden anunţă că America a ieşit din Război, din războiul împotriva terorismului şi din Războiul Lung din Afganistan. Apoi nu mai vorbim despre război, inclusiv Război Rece, dar despre o preeminenţă a diplomaţiei.

În plus nu mai vorbim despre unilateralism şi excepţionalism american - care îi era reproşat Statelor Unite de neprieteni, deşi alţii îi cereau mai multă implicare globală - ci despre cooperare cu aliaţi şi parteneri globali, dar şi cu toţi cei ce respectă noua agendă actuală – combaterea Covid 19, încălzirea globală, reguli pentru tehnologiile disruptive, soluţionarea conflictelor pe cale paşnică şi lumea bazată pe reguli. Plasarea discursului în vârful ciocnirilor de tirade cu Franţa susţinută de UE pentru acordul de alianţă pacifică cu Marea Britanie şi Australia şi mai ales referirile indirecte la comportamentul autocraţilor şi al Chinei lasă deschisă discuţia credibilităţii şi eficienţei abordărilor actuale ale Statelor Unite.

Agenda prezentului şi viitorului în variantă americană

Perioada dificilă a lumii, decada schimbărilor şi punctul de inflexiune pe care-l traversăm sunt principalul element care identifică momentul în istoria contemporană, în discursul lui Joe Biden. Definitorii rămân pandemia, nevoia de demnitate umană şi respectare a drepturilor omului, care sunt haina sub care se îmbracă lipsa atacului la oricare dintre actorii internaţionali(China, Rusia, Iran), deşi se vorbeşte de reaşezarea lumii şi de rivalitatea dintre democraţii şi autocraţii. Iar argumentul din plan intern, din documentele interimare de securitate naţională, este reluat, potrivit şi dezbaterii din Consiliul de Securitate al ONU despre multilateralism, convocată în urmă cu 4 luni de către Rusia: referirea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a ONU, semnată de către toţi membrii organizaţiei internaţionale, inclusiv de către statele socialiste/comuniste şi de regimurile autoritare.

Joe Biden a explicat, pentru publicul propriu şi contestatarii internaţionali, faptul că încheie astăzi războaiele trecutului, simbolic chiar prin retragerea din Afganistan(fără detaliile complicate şi retragerea intempestivă) şi cu menţinerea apărării democraţiei şi a multilateralismului asumat de către Statele Unite. Iar agenda anunţată pentru azi şi viitor conţine: încheierea pandemiei, abordarea crizei climatice, gestionarea dinamicii schimbărilor de putere la nivel global; crearea regulilor lumii pe teme vitale precum comerţ, cibernetică, tehnologii emergente(altfel le-am spune tuturor tehnologii disruptive prezente şi viitoare) şi confruntarea ameninţării teroriste, aşa cum este ea dezvoltată astăzi.

Utilizarea cu precădere a diplomaţiei în locul forţei în conflicte dublează apărarea democraţiei, cu guverne descrise în varianta Declaraţiei de Independeţă americană, a poporului, pentru popor, livrând tuturor. Iar democraţia este legată, nu întâmplător, de recursul la alianţe şi reguli inclusive, multilateralism şi coalizarea democraţiilor, America susţinând că a realizat că nu poate funcţiona decât în contexte alături de aliaţi şi parteneri, prin cooperare în instituţii multilaterale ca ONU - SUA anunţând revenirea în toate organismele internaţionale, OMS, Acordul de la Paris, şi intenţia de a reveni în 2022 în Comisia ONU pentru drepturile omului.

Preşedintele Joe Biden a anunţat, la 8 luni de mandat şi în primul său discurs în această calitate în faţa Adunării Generale – prioritizarea reconstrucţiei alianţelor, revitalizării parteneriatelor şi reafirmarea articolului 5 şi angajamentelor din cadrul NATO, cu noul său concept strategic. America şi-a reafirmat angajamentul faţă de Uniunea Europeană “un partener fundamental în abordarea temelor semnificative cu care se confruntă lumea astăzi”. Pe linia parteneriatelor anunţate, urmează QUAD-ul – cu Australia, India şi Japonia, ca şi angajarea instituţiilor regionale, ASEAN şi Uniunea Africană. Nu există nici o referire la noua alianţă AUKUS, între Australia, Marea Britanie şi Statele Unite, care a stârnit emoţii excesive şi reacţia Franţei şi a UE care sunt preocupate de ocolirea şi expulzarea lor în regiunea indo-pacifică – deşi, pe de altă parte, nu-şi doreau să facă parte dintr-o alianţă privită ca anti-China.

Diplomaţie, dar nu pacifism ieftin: forţa militară rămâne instrument de apărare

Schimbarea majoră din postura Americii, anunţată de către Preşedintele Joe Biden, se referă la plasarea în prim plan a diplomaţiei şi utilizarea forţei militare drept ultim resort şi fără ca recursul la puterea militară să fie un răspuns la orice problemă a lumii. Însă acest lucru nu înseamnă un pacifism pasiv sau dizolvarea puterii militare. Tocmai de aceea alianţele şi parteneriatele rămân importante. Din contra, “Statele Unite vor continua să se apere şi să-şi apere aliaţii şi interesele împotriva oricărui atac, inclusiv ameninţărilor teroriste, şi suntem pregătiţi să utilizăm forţa dacă e nevoie, inclusiv împotriva ameninţărilor iminente şi în desfăşurare”. Referinţa include acţiuni preventive şi preemptive, nu numai reacţiile la atacuri. Toate se vor desfăşura în cooperare cu aliaţii şi cu “consimţământul informat” al poporului american.

În spaţiul gestiunii paşnice a conflictelor, asumată de către Statele Unite, Joe Biden plasează şi responsabilitatea marilor puteri de a gestiona cu atenţie relaţiile pentru a nu cădea din “competiţia responsabilă” în conflict. Deci soluţionarea paşnică a conflictelor existente şi menţinerea competiţiei în spaţiul acţiunilor paşnice rămâne o preocupare constantă: SUA anunţă că va intra în competiţie cu vigoare, cu putere şi pe baza propriilor valori, apărând aliaţii şi prietenii, opunându-se încercărilor statelor puternice de a le domina pe cele slabe prin schimbări teritoriale în forţă(referire la Rusia), coerciţie economică, exploatare tehnologică(China) şi dezinformarea(China şi Rusia deopotrivă, nenumite în discurs), America susţine că nu doreşte un nou Război Rece cu blocuri rigide şi a anunţat că va susţine orice naţiune care doreşte rezolvarea paşnică a provocărilor comune.

Şi în aceeaşi sferă a marilor strategii, marilor tendinţe şi evoluţii ale lumii, Preşedintele Joe Biden a readus în discuţie lumea bazată pe reguli. America va continua să susţină şi să apere regulile şi normele care au format baza şi liniile directoare ale angajamentului Statelor Unite de zeci de ani şi care sunt esenţiale dezvoltării naţiunilor de jur împrejurul lumii: libertatea de navigaţie, aderarea şi respectarea legilor şi tratatelor internaţionale, sprijin pentru modurile de control a armamentelor – situate în aceeaşi logică a reducerii posibilităţii de conflict prin reducerea riscului şi creşterea transparenţei deciziilor şi a acţiunilor proprii. Fireşte că toate aceste componente se regăsesc pe deplin în Charta, valorile şi misiunea Naţiunilor Unite, aşa cum a fost fondată Organizaţia.

 

Contracararea Chinei şi Rusiei fără a numi actorii responsabili de diferitele acţiuni asertive şi agresive

Pe acelaşi plan al ameninţărilor majore şi al reaşezărilor intră referirea la tehnologiile disruptive. Şi ele sunt tratate ca efect al noii ere care aduce tehnologia şi posibilităţi cu potenţial de a schimba existenţa umană în fiecare componentă a sa, dar care pot reprezenta un instrument de a întări aptitudinile şi libertăţile umane, tot astfel cum pot reprezenta instrumente de accentuare a represiunii. În zona pozitivă se află avansurile în arii precum biotehnologia, computerele cuantice, conexiunea 5G şi inteligenţa artificială – care nu ar trebui utilizate pentru a submina şi controla comunităţile minoritare(referire indirectă transparentă la uigurii din Xinjiang şi la sistemul creditelor sociale introdus de către China).

Discursul preşedintelui american face referire la securitatea tehnologică şi ştiinţifică, SUA anunţând că angajează investiţii în cercetare şi inovaţie pentru dezvoltarea unor noi instrumente şi tehnologii, dar şi întărirea infrastructurii critice pentru a rezista împotriva atacurilor cibernetice sau reţelelor de atacuri maligne ale hakerilor pentru răscumpărări. Statele Unite îşi rezervă dreptul de a răspunde decisiv atacurilor cibernetice care ameninţă poporul, aliaţii şi interesele.

Despre noile reguli ale muncii şi creşterii economice, China este din nou ţinta nenumită, atunci când, pe formula adoptată de către Uniunea Europeană, Preşedintele SUA vorbeşte despre reguli corecte ale competiţiei şi nu unele “orientate artificial în favoarea unui stat şi pe seama celorlalte”. De aici nevoia de a adopta şi impune drepturi ale muncii de bază, cele de mediu şi de proprietate intelectuală care să fie protejată, astfel încât beneficiile globalizării să fie împărtăşite larg la nivelul întregilor noastre societăţi.

 

Marile ameninţări contemporane: proliferare nucleară, terorism, violenţă şi corupţie

Pe aceeaşi agendă securitară, discursul lui Joe Biden la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite trece în revistă şi marile ameninţări contemporane, de data aceasta cu actori indicaţi, dacă nu chiar nominalizaţi. Neproliferarea nucleară indică direct Iranul şi Coreea de Nord, America asumându-şi angajamentul de a preveni ca Iranul să ajungă la arma nucleară. (În actuala relaţie en froid cu Israelul, pare un mesaj cu ţintă). În plus, formatul P5+1 angajează diplomatic Iranul şi SUA doreşte să revină în JCPOA – acordul nuclear, cu îndeplinirea pe deplin a angajamentelor, dacă Iranul face şi el acest pas. Tot pe bazele diplomaţiei, SUA vizează denuclearizarea deplină a Peninsulei Coreene, prin angajamente tangibile care să crească stabilitatea în paralel cu îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din RPD Coreeană şi Republica Coreea.

Terorismul este privit prin cele două componente, duşmanul de la distanţă şi teroristul din spatele curţii. Referirea se face şi la cei 20 de ani împliniţi de la 11 septembrie, care au schimbat lumea şi au construit o altă Americă pregătită să detecteze şi să prevină ameninţările terorismului, devenind mai rezilientă ca întreaga societate americană şi întreaga comunitate internaţională, care a învăţat să trăiască cu terorismul. În plus, aşa au fost fondate parteneriate eficace care au dus la distrugerea reţelelor teroriste prin vizarea sistemelor de finanţare, blocarea propagandei jihadiste, prevenirea călătoriilor celor identificaţi drept terorişti şi prin blocarea atacurilor iminente. Iar pentru asta există instrumente multiple şi cooperarea cu partenerii locali, ceea ce reduce dependenţa SUA de desfăşurarea militară pe scară mare.

Reducerea violenţei şi întărirea securităţii la nivel global sunt dublate de lupta împotriva corupţiei. Pentru că, potrivit lui Joe Biden, corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale, în secolul 21, pentru că întreţine inegalitatea, sifonează resursele naţionale şi generează suferinţă umană, îmbogăţindu-i pe politicieni şi potentaţi ai zilei care iau mită şi funcţionează dincolo de lege. Iar protestele publice se referă la strigătul pentru demnitate, pentru cea mai directă şi simplă formă de demnitate umană – care devine o preocupare a Statelor Unite, care vor susţine vocile din această direcţie. Dacă şi aici referinţa e la autocraţii, la China şi Rusia în primul rând, discuţia privind nevoia de infrastructură şi proiecte de investiţii sustenabile şi transparente vizează tot China şi proiectul One Belt One Road pe care Statele Unite l-au înlocuit, în context G7, cu Construcţia mai bună a lumii – proiectul Build Back Better World, pentru care au mobilizat sute de miliarde de dolari. Iar apelul final la liderii statelor lumii – credibil sau nu, vom vedea în abordări şi comentarii – vizează unitatea naţiunilor pentru a asigura viitorul prosper şi sigur al întregii umanităţi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite