Din bucătăria internă a Casei Albe. Ocazional, în timp ce era la telefon cu lideri străini, Trump oferea receptorul fiicei sale, Ivanka

Au existat numeroase persoane care au ascultat convorbirea telefonică de 30 de minute a preşedintelui Donald Trump cu omologul său Volodimir Zelenski, care este acum în centrul unei proceduri de destituire iniţiată de democraţii din Camera Reprezentanţilor, şi la fel de multe persoane care au văzut varianta scrisă a ceea ce a spus liderul de la Washington.

Angajaţii Casei Albe, lucrând din „Situation Room”, aflată în subsolul aripei vestice a Casei Albe, au ascultat şi au luat notiţe legate de conversaţie. Personalul Consiliului de Securitate Naţională (NSC) a scris un sumar al apelului. Avocaţii Casei Albe, potrivit unui avertizor de integritate guvernamental, au transmis instrucţiuni ca detaliile apelului să fie stocate într-o reţea informatică extrem de restricţionată. Şi au existat angajaţi care au făcut posibil acest lucru.

Aceştia formează un univers de oameni puţin cunoscuţi în afara cercului vital de oficiali pentru securitate naţională, care fie susţin, fie resping plângerea avertizorului de integritate. Rolurile lor ar putea deveni mai publice, odată cu înaintarea investigaţiei care-l vizează pe Trump, Congresul căutând noi martori.

Unii angajaţi care au avut legătură cu apelul încă lucrează la Casa Albă, alţii au plecat. Însă ceea ce s-a crezut a fi o conversaţie de rutină cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a devenit opusul, atunci când Trump i-a cerut acestuia să investigheze implicarea Ucrainei în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi activităţile rivalului său politic democrat Joe Biden şi ale fiului său, Hunter.

30 de minute care au schimbat preşedinţia Trump

Până la momentul în care angajaţii din Situation Room l-au contactat telefonic pe preşedintele Ucrainei, la ora locală 9:03, Trump abia terminase de scris pe Twitter despre mărturia din Congres a procurorului special Robert Mueller, legată de investigaţia privind ingerinţele Rusiei în alegerile americane.

În timpul discuţiei telefonice, Trump a vorbit primul. El l-a copleşit cu laude pe liderul ucrainean de 41 de ani, fost actor de comedie, după victoria partidului său în alegerile parlamentare. Zelenski a vorbit despre cum voia să „sece mlaştina” din Kiev şi cum spera că Uniunea Europeană va furniza mai multă susţinere financiară Ucrainei. El i-a spus lui Trump că Ucraina este pregătită să cumpere mai multe rachete Javelin de la Statele Unite. 

Următoarele cuvinte care au ieşit din gura lui Trump – „Aş vrea să ne faceţi o favoare, totuşi” – reprezintă motivul care a declaşat procedura de destituire care îi pune în pericol preşedinţia.  

Trump i-a cerut lui Zelenski să colaboreze cu avocatul personal al liderului de la Casa Albă, Rudy Giuliani, şi cu procurorul general William Barr pentru a-i ancheta pe Biden şi fiul său, acesta din urmă fiind membru al consiliului director al unei companii ucrainene de gaze.

Trump spune că a fost un apel telefonic nevinovat şi „perfect”. Însă unii angajaţi ai Casei Albe, îngrijoraţi că Trump a părut că-i cere Ucrainei informaţii compromiţătoare despre Biden, au dat alarma. Ei au sugerat ca memorandumul apelului  să fie stocat pe un server restricţionat, rezervat în general documentelor despre operaţiuni sub acoperire.

Ce s-a întâmplat înainte de apelul telefonic

Această discuţie, la fel ca şi altele pe care Trump le-a avut cu lideri străini, a fost neobişnuită şi din alte puncte de vedere. În administraţiile trecute, oficialii de politică externă îi ofereau personal preşedintelui informaţii înainte de o discuţie şi, de asemenea, pregăteau şi materiale scrise.

Un fost ambasador american în Rusia, Michael McFaul a lucrat la NSC în timpul administraţiei Obama şi a ajutat la scrierea subiectelor de discuţie zeci de conversaţii telefonice cu lideri ruşi, inclusiv cu Vladimir Putin.

„După cum a decurs conversaţia dintre Trump şi Zelenski, Trump nu citea subiectele de discuţie”, a spsu McFaul. „Nimeni din echipa noastră nu ar fi pregătit vreodată subiecte prin care Obama să ceară o favoare personală care l-ar ajuta să fie reales. De asemenea, mă îndoiesc că personalul NSC al lui Trump ar fi scris sau aprobat un astfel punct de discuţie”.

O persoană familiară cu modul în care apelurile telefonice ale lui Trump cu alţi lideri străini sunt gestionate a spus că preşedintele „urăşte” subiectele de discuţie prestabilite şi a refuzat frecvent să le respecte. Lui Trump nu-i plac nici materialele scrise şi preferă deseori să se descurce singur în discuţii, deseori dimineaţa, din reşedinţa sa. Ocazional, în timp ce este la telefon cu lideri străini, Trump i-a oferit receptorul fiicei sale, Ivanka, pentru ca ea să vorbească cu liderul, potrivit sursei citate.

Această persoană a mai spus că şase pagini de subiecte explicate pentru discuţie au fost pregătite la un moment dat pentru Trump, înainte de o conversaţie la telefon cu un lider străin, dar s-au dovedit a fi prea multe, la fel ca şi versiunea de o singură pagină. Potrivit aceleiaşi surse, bileţelele cu notiţe scurte sunt preferate de Trump.

Cum ar decurge o convorbire în mod normal

Discuţiile la telefon între un preşedinte şi un lider străin încep, în mod normal, cu ofiţeri americani de informaţii trimişi la Casa Albă, care se adună în Situation Room, un proces care are loc de zeci de ani, potrivit unor persoane familiare cu operaţiunea în Casa Albă a lui Trump, dar şi în alte administraţii, citate de Associated Press. Aceştia au vorbit cu AP sub condiţia anonimatului, despre felul cum sunt gestionate conversaţiile lui Trump cu lideri străini.

În timpul conversaţiei cu Zelenski, mai mulţi oficiali ascultau discuţia. Secretarul de Stat Mike Pompeo şi Keith Kellogg, consilierul pentru securitate naţională al vicepreşedintelui Mike Pence, erau şi ei pe fir. Nu este clar dacă erau la Casa Albă sau dacă ascultau de pe alte linii securizate, pe care oficiali importanţi le pot folosi în afara Casei Albe.

Alţii care ar fi trebuit să asculte conversaţia în mod normal sunt consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui de la acel moment, John Bolton, sau adjunctul său, Charles Kupperman, care au părăsit amândoi Casa Albă, directorul NSC pentru Rusia şi Europa, care în prezent este Tim Morrison, expertul pe Ucraina din NSC şi posibil cineva din biroul şefului de cabinet Mick Mulvaney.

În Situation Room, alţi câţiva probabil că ascultau conversaţia. O persoană monitorizează apelul pentru a se asigura că linia nu este întreruptă. Alţii au rolul de a nota ceea ce este discutat. Nu sunt făcute înregistrări audio. Sumarul apelului, pe care Casa Albă l-a publicat, este cel mai apropiat lucru de o transcriere ad literam şi reprezintă înregistrarea prezidenţială oficială a conversaţiei.

Avertizorul de integritate dă alarma

Undeva pe acest fir, oamenii familiari cu discuţia s-au întrebat dacă nu cumva Trump punea presiune pe liderul ucrainean pentru a-i investiga pe Biden şi pe fiul său. Trump a negat că ar fi făcut acest lucru şi a publicat sumarul discuţiei.

Acesta a fost publicat după ce un avertizor de integritate, ofiţer CIA, a depus o plângere legată de conversaţie la inspectorul general al comunităţii de informaţii. „În zilele de după apelul telefonic, am aflat de la mai mulţi oficiali ai SUA că oficiali importanţi ai Casei Albe au intervenit pentru a bloca” toate înregistrările apelului telefonic, a scris avertizorul. „Acest set de acţiuni mi-a demonstrat că oficialii Casei Albe au înţeles gravitatea a ceea ce a reieşit din discuţie”.

Avertizorul de integritate neidentificat a spus că avocaţii Casei Albe au cerut ca sumarul să fie îndepărtat de pe un server informatic unde documentele clasificate ale altor conversaţii cu lideri străini erau stocate. Aceştia au ordonat ca discuţia să fie transferată pe o reţea informatică cu acces restricţionat, unde sunt stocate documente referitoare la operaţiuni secrete sau informaţii extrem de sensibile.