Dilema jurnalismului pe vreme de pandemie: peste 80% din ziarele locale americane sunt la limita supravieţuirii. Ajutor guvernamental sau bani publici?

FOTO Shutterstock

Pandemia de coronavirus a exacerbat dificultăţile financiare cu care se confruntă publicaţiile locale în Statele Unite, în contextul în care peste 80% dintre ele nu sunt eligibile pentru accesarea Programului de Protecţie a Salariaţilor, întrucât fac parte din corporaţii implicate într-o gamă largă de industrii. Astfel multe dintre ele ar putea dispărea de pe piaţă, lăsând comunităţile locale fără surse de informare.

Peste 80% din ziarele locale din Statele Unite sunt la limita supravieţuirii din cauza pandemiei, pe fondul scăderii finanţării din publicitate şi a apartenenţei la corporaţii care le fac neeligibile pentru accesarea fondurilor Programului de Protecţie a Salariaţilor, parte a planului guvernamental federal de împrumuturi pentru afacerile mici, relatează Wall Street Journal.

Potrivit datelor Alliance for Audited Media, cea mai mare parte a ziarelor locale din SUA nu poate primi fonduri din ajutorul guvernamental pentru afacerile mici, întrucât companiile mamă depăşesc 500 de angajaţi, pragul de eligibilitate pentru aceste împrumuturi.

Aleşi democraţi şi republicani au solicitat excepţii de la regulile de eligibilitate astfel încât de planul de salvare a afacerilor cu mai puţin de 500 de angajaţi, în valoare de 350 de miliarde de dolari, să beneficieze şi ziarele locale, fără succes însă. 

Măsurile luate de multe ziare cu mari dificultăţi financiare în ultimii 15 ani pentru a se menţine pe linia de plutire - prin îndatorare, fuziuni şi vânzare către investitori privaţi, le împiedică acum să obţină ajutorul guvernamental care le-ar asigura supravieţuirea.

În pofida faptului că sunt deţinute de multinaţionale sau diverse corporaţii, multe ziare locale depind de veniturile din publicitate obţinute din profiturile afacerilor locale - în contextul pandemiei, traficul online şi abonamentele au explodat, însă închiderea retailerilor, principalele surse de finanţare, a determinat o scădere dramatică a veniturilor.

Circa 33.000 de angajaţi ai organizaţiilor de ştiri au afectaţi de pandemie la nivel naţional - fiind concediaţi, în şomaj tehnic sau cu salarii reduse - potrivit celei mai mari organizaţii sindicale pentru jurnalişti din SUA, NewsGuild-CWA. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea North Carolina, din 2004 încoace, 2.100 de ziare au fost închise, lăsând 1.800 de comunităţi fără surse de informare.

Publicitatea din print a scăzut masiv, în timp ce în mediul online ziarele nu fac faţă competiţiei cu giganţii tehnologice care absorb cele mai multe resurse provenite din reclamele digitale.

Situaţia a fost exarcerbată de pandemie în cazul multor ziare aflate deja la limita supravieţuirii.

Membri ai legislativului american au trimis o scrisoare conducerii Senatului american în care au descris supravieţuirea ziarelor locale ca „esenţială sănătăţii publice”, solicitând relaxarea regulilor astfel încât să poată beneficia de ajutorul guvernamental pentru facerile mici cu mai puţin de 500 de angajaţi. Rezoluţia a fost însă respinsă de Senat.

Trezoreria SUA a updatat ghidurile de împrumut în cadrul Programului de Protecţie a Salariaţilor astfel încât companiile publice mari cu acces la capital să nu se mai califice la aceste fonduri, după ce un număr de lanţuri mari de restaurante a ales să nu înapoieze banii guveramentaţi destinaţi în principal afacerilor mici.

„Vom continua să ne susţinem punctul de vedere când se va negocia următorul plan de stimulare a economiei”, a spus David Chavern, directorul executiv al NewsMedia Alliance, care reprezintă aproape 2.000 de surse de ştiri.

Companiile mari de ştiri sunt eligibile pentru asistenţă financiară acordată de Congres corporaţiilor în cadrul planurilor de salvare economică din fonduri de urgenţă, însă banii trebuie rambursaţi, spre deosebire de împrumuturile accesate prin PPS care pot fi rambursate de guvern cu condiţia păstrării angajaţilor.

Chavern a explicat că aceste împrumuturi nu sunt prea atractive pentru ziare locale deja îndatorate.

Pe de altă parte, unele publicaţii sunt reticente în privinţa finanţării guvernamentale.

„Avem deschidere faţă de propuneri de susţinere a jurnalismului. Însă nu vom permite niciodată să fim percepuţi ca dependenţi sau ca fiind influenţaţi de fondurile guvernamentale”, a spus un manager de la Gannett Co, cel mai mare lanţ de presă, cu 262 de cotidiene.

Gannett, care nu se califică pentru acest ajutor, anticipează o scădere cu 30% a veniturilor din 

publicitate. Corporaţia a anunţat deja concedieri, scăderi de salarii şi şomaj tehnic în rândurile personalului de 20.000 de oameni. Motivele a precizat compania nu sunt legate de pandemie, ci de un proces de integrare care se face în mod continuu.

Dar Gannett este un bun exemplu al unei corporaţii pentru care creşterea volumului datoriilor este o opţiune costisitoare-fie că acestea vin de la stat, fie din pieţele private.

Recent compania a luat un împrumut de refinanţare de 1.8 de miliarde de dolari la o rată a dobânzii de 11.5% pentru a investi în recenta fuziune cu New Media Investment Group.

Star Tribune din Minneapolis este un exemplu de companie de presă neligibilă pentru împrumuturile guvernamentale întrucât face parte dintr-un grup de companii din industrii diverse. Proprietarul său, Glen Taylor, deţine inclusiv un club de baschet, Minnesota Timberwolves.

În trimestrul curent, veniturile din publicitate ale publicaţiei au scăzut cu 40% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut. 500 de angajaţi au fost trecuţi în şomaj tehnic.

Un alt ziar local cu o tradiţie de 200 de ani, Arkansas Democrat-Gazette, şi-a văzut veniturile din publicitate scazute la peste jumătate în luna aprilie.

„Înainte de asta, ziarele aveau mari dificultăţi financiare. Acum întrebarea este dacă vor reuşi să supravieţuiască”, a spus directorul ziarului, Walter Hussman Jr care este împotriva ideii unui plan de salvare destinat presei, dar care susţine modificarea legislaţiei astfel încât ziarele locale să beneficize de sprijinul acordat afacerilor mici.

O măsură care prinde tot mai mult contur este direcţionarea unor sume de bani din publicitate ziarelor locale - acestea pot promova recensăminte şi alte programe federale în care oricum sunt investite fonduri guvernamentale semnificative.

Majoritatea membrilor Congresului SUA a semnat o scrisoare bipartizană care promovează o asemenea măsură.

„Orice agent de publicitate indiferent de afilierea lui guvernamentală ne-ar fi de ajutor în această perioadă”, a spus Grant Moise, director al ziarului Dallas Morning News, deţinut de y A.H. Belo Corp.

Alte voci din industrie şi Congres propun o soluţie de finanţare din bani publici care ar ajunge direct la organizaţiile de presă locală în cadrul următorului pachet guvernamental de ajutor. Banii ar fi de ordinul sutelor de milioane de dolari, a spus senatorul democrat Richard Blumenthal care a subliniat: „Este o investiţie în democraţie”.

Paul Tash, preşedintele Times Publishing Co, care deţine Tampa Bay Times, a spus că a primit un împrumut din fonduri guvernamentale de 8.5 milioane de dolari.

„Banii nu vin cu niciun fel de obligaţii asupra jurnalismului nostru”, a spus Tash care a precizat că veniturile din publicitate s-au redus la jumătate din martie, astfel că ziarul nu mai scoate ediţia printată decît de două ori pe săptămână.

Chiar şi cu fonduri guvernamentale unele ziare locale tot sunt nevoie să facă concedieri sau să trimită angajaţi în şomaj tehnic. Este cazul cotidianului LNP/LancasterOnline. Banii nu ajung să facă reangajări, ci doar să limiteze şi alte reduceri de personal.

„Impactul pe termen lung al virusului va fi mult mai puternic decât ne putem imagina”, a spus Robert Krasne, directorul companiei mamă a ziarului Steinman Communications Inc.

Seattle Times Co. se află printre puţinele publicaţii care s-au calificat pentru împrumuturi guvernamentale în contextul crizei provocate de pandemie şi care şi-au permis să-şi păstreze angajaţii.