„Decreţeii“ din Alabama. Retrospectiva jurnaliştilor americani asupra României comuniste
0
Legea semnată de guvernatoul din statul Alabama, SUA, cu privire la privarea femeilor de dreptul la avort a fost intens criticată. Jurnaliştii publicaţiei Foreign Policy au profitat de ocazie pentru a marca o paralelă cu experimentul demografic ceauşist instituit de Decretul 770 din anul 1966.
Activişti au manifestat împotriva controversatului proiect de lege care interzice avortul în statul Alabama adoptat săptămâna aceasta. Robele roşii în care au defilat manifestanţii făceau referire la romanul scriitoarei canadiene Margaret Atwood, „Povestea slujitoarei” ( „ The Handmaid’s Tale”), o distopie despre monopolul şi violenţa socială a statului, care îşi impune controlul asupra sarcinilor.
Autorii articolului sugerează că oponenţii scandalizaţi de arhaica lege privind interzicerea avortului nu ar trebui neapărat să caute semnalele de alarmă în beletristica nord-americană, deoarece ficţiunea distopică a constituit pentru mulţi ani realitatea sumbră a unei ţări precum România, de pildă: „Timp de decenii, România comunistă a fost un caz real, care a demonstrat ceea ce se poate întâmpla atunci când o ţară interzice avortul, cu tot cortegiul devastator de consecinţe pe care acest experiment îl implică”, relatează Foreign Policy.
FOTO Twitter
Peste 10.000 de femei şi-au pierdut viaţa, număratele traume la care au fost supuse cele care au supravieţuit, iar mii de copii au fost abandonaţi în orfelinatele mizerabile ce au făcut faima internaţională a României imediat după Revoluţie. Pe scurt, tabloul întunecat al cazului românesc din anii Epocii de Aur este adus în vederea opiniei publice americane, societatea căzând pradă unor clivaje din ce în ce mai pronunţate în contextul erei dominate de Donald Trump.
Astfel, strategia criminală a proiectelor pro-nataliste promovate de dictatorul Nicolae Ceauşescu a permis apariţia unor drame şi problematici care par să fie ignorate de legiuitorii americani. Un exemplu evocat ar fi situaţia femeilor care se confruntau la acea vreme cu sarcini nedorite, şi care recurgeau, în funcţie de condiţia lor socială, la modalităţi riscante de întrerupere a acestor sarcini. Astfel, româncele înstărite, din mediul urban, ar fi dispus de mai multe opţiuni în acest sens, încercând să mituiască doctori sau să apeleze la alte metode contraceptive provenind uneori din Germania, şi care ajungeau în ţară prin intermediul contrabandei.
În ceea ce priveşte femeile cu venituri mici sau din mediul rural, decretul anti-avort a fost resimţit în mod dispropoţionat. În acest mod, multe au fost cazurile când nou-născuţii erau pur şi simplu abandonaţi, iar rata mortalităţii de pe urma avorturilor ilegale din România a fost printre cele mai ridicate din lume.
Aceleaşi temeri apar în zilele noastre în statul din Alabama, iar legea adoptată este descrisă ca fiind chiar mai aspră decât decretul anti-avort al dictatorului comunist:„Legea din Alabama merge chiar mai departe decât cea din România comunistă, care, în principiu, permitea cel puţin excepţii în cazurile de viol, incest sau de malformaţii congenitale. Noua lege permite avorturile numai atunci când există o ameninţare gravă la adresa sănătăţii mamei.”, mai precizează publicaţia americană.
Măsuri privind restricţiile referitoare la dreptul de a întrerupe o sarcină au fost introduse, în acest an, în 16 state, iar în patru dintre ele, Georgia, Kentucky, Mississippi şi Ohio, guvernatorii au semnat legi care interzic avortul dacă pot fi detectate bătăi ale inimii fetusului.
Scriitoarea Margaret Atwood identifica în urmă cu 30 de ani un element comun, des întâlnit în regimurile totalitare, şi anume controlul statului asupra natalităţii şi fertilităţii în rândul populaţiei. Ea mai spunea atunci că ceea ce se întâmpla în România era cunoscut şi discutat în cercurile alternative feministe din „Lumea Liberă” : "Acelaşi lucru s-a întâmplat în anii '30 cu evreii şi cu Hitler, se ştia, dar nu se făcea nimic. Au existat numeroase reacţii de tip negaţionist", a mai declarat ea, citată de Washington Post.
Atwood a mai subliniat cum ar fi fost de necrezut ca astfel de încălcări a unor libertăţi să se instituie într-o ţară care dintotdeauna s-ar fi erijat în exemplu şi promotor al valorilor democratice în lume. "Numai ceilalţi sunt sau fac aşa ceva", era reacţia generală a opiniei publice americane faţă de ororile care au avut loc în ţările situate după Cortina de fier. "Noi, în America de Nord, noi suntem la adăpost", se concluziona expeditiv, a declarat scriitoarea, care adaugă că „acest lucru se poate schimba foarte repede.”, dacă „aceşti pretinşi ceilalţi vor devini noi” („IF 'THEM' BECOMES 'US'”).
Se încarcă comentariile...
