De ce înfrângerea lui Trump constituie o lovitură grea pentru populiştii de dreapta din întreaga lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Donald Trump FOTO EPA-EFE
Donald Trump FOTO EPA-EFE

Înfrângerea lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite reprezintă o veste proastă pentru populiştii de dreapta, deoarece aceştia ar urma să devină din ce în ce mai izolaţi, comentează CNN.

Timp de patru ani, Donald Trump a fost purtătorul de stindard al populismului de dreapta. Deşi mişcarea nu a început cu Trump, totuşi cel de-al 45-lea preşedinte american a susţinut-o mai mult ca oricare alt lider din perioada sa, folosindu-se mai ales de greutatea celui mai important birou de pe Terra pentru a-i da legitimitate.

Astfel, pierderea sa în faţa lui Joe Biden constituie în mod firesc o lovitură pentru mişcare şi pentru liderii ei, în special pentru cei care au împrumutat din retorica anti-imigraţie, xenofobă şi sexistă a lui Donald Trump pentru a-şi justifica propriile politici. Ori acoperirea lor va dispărea la 20 ianuarie, odată cu plecarea miliardarului newyorkez de la Casa Albă. Evident, plecarea lui Trump nu va duce automat la dispariţia populismului de dreapta, dar se aşteaptă ca mişcarea să-şi piardă din influenţă, notează CNN.

„Mişcările populiste sunt rezultatul unor schimbări culturale pe termen lung, aşa că să nu ne aşteptăm neapărat să dispară, chiar dacă imaginea mărcii se deteriorează prin pierderea lui Trump ca lider global”, spune pentru CNN Pippa Norris, profesoară de ştiinţe politice la Harvard University's Kennedy School of Government.

Valul populist actual de dreapta a fost adus la suprafaţă de o serie de evenimente majore, precum criza financiară din 2007-2009 şi criza refugiaţilor din Europa din 2015, evenimente ce au propulsat ascensiunea unor partide anti-imigraţie, relevă ea.

„Aşa am avut parte de un Brexit la mijlocul lui 2016. Dacă nu s-ar fi ţinut în timpul crizei refugiaţilor, cred ca rezultatul ar fi fost altul”, subliniază profesoara.

„Dar ar trebui să ne amintim că Trump a fost atât o consecinţă, cât şi o cauză a schimbărilor din acea perioadă. În Europa, populismul autocratic era deja în creştere”, afirmă Pippa Norris.

Ce urmează?

După cum remarcă Norris, populismul - fie de dreapta, fie de stânga - tinde să înflorească în perioade de criză, în special de natură economică.

Şi, ţinând cont de pandemia de COVID-19, datele nu sunt încurajatoare. Fondul Monetar Internaţional prevede o contracţie a economiei mondiale cu 4,4% în 2020. Ar fi o contracţie mult mai mare decât cea din 2009, care a fost de 1%.

Totuşi, pandemia rămâne o forţă imprevizibilă. Iar liderii autocraţi, precum cel rus Vladimir Putin şi cel turc Recep Tayyip Erdogan, au simţit din plin acest lucru.

În Rusia, cota de încredere în Vladimir Putin a scăzut la un nivel istoric în mai, la 59%, pe fondul înaintării noului coronavirus. Dar liderul de la Kremlin a reuşit oarecum să se redreseze, ajungând la o cotă de încredere de 69% două luni mai târziu. Un trend nefiresc, având în vedere că situaţia pandemică s-a înrăutăţit tot mai mult, iar puterea nu a dat semne că ar capabilă să o ţină sub control.

În Turcia, cota de încredere în Recep Tayyip Erdogan a scăzut până la sub 50% în primăvară. Dar, la fel ca Putin, preşedintele turc şi-a revenit la capitolul încredere în ciuda agravării situaţiei pandemice.

În Brazilia, în pofida răspunsului haotic în vederea combaterii noului coronavirus, preşedintele Jair Bolsonaro se bucură de o cotă ridicată de încredere. Dar rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor municipale, desfăşurat duminică, ar trebui să-l pună în gardă. În timp ce partidele de centru-dreapta jubilează, valul de extremism care l-a adus la putere pe Bolsonaro în 2018 dă semne de reflux. Una peste alta, aceste alegeri au fost o mare dezamăgire şi pentru stânga. Ori, pentru prima dată de la reinstaurarea democraţiei în Brazilia, în 1985, Partidul Muncitoresc al fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva nu a reuşit să câştige nicio capitală a celor 26 de state ale confederaţiei.

În ceea ce priveşte Europa, atenţia merită canalizată poate mai degrabă pe victoria lui Biden decât pe înfrângerea lui Trump, subliniază CNN. În opinia lui Daphne Halikiopoulou, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Reading (Anglia), alegerile din Statele Unite ar putea revigora centru-stânga şi stânga, care nu au reuşit să răspundă Marii Recesiuni. „Dacă Trump ar fi câştigat, ar fi existat o jubilare (în rândurile populiştilor de dreapta şi a extremei drepte, n. red.), pentru că ar fi putut să spună: «Vedeţi, ideile noastre prevalează»”, afirmă ea.

Însă Bolsonaro trebuie să-şi concentreze eforturile de-acum asupra alegerilor din 2022, când va candida pentru un al doilea mandat. Atunci va fi adevăratul test al populismului său. „Bolsonaro pare supărat pe ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite, deoarece creşte spectrul eşecului său electoral”, comentează Mark Langevin, director al companiei de consultanţă BrazilWorks.

Anul 2022 nu va fi un test doar pentru Bolsonaro, ci şi pentru alte ţări dominate de populişti de dreapta cu înclinaţii spre autoritarism.

În Statele Unite, cetăţenii vor fi chemaţi la urne pentru alegerile de la jumătatea mandatului, în care fie vor consolida victoria democraţilor, fie vor readuce dominaţia republicanilor, care nu vor renunţa prea curând la retorica lui Trump.

În Ungaria, alegătorii vor fi chemaţi la vot pentru a decide dacă îi dau un nou mandat ultraconservatorului şi euroscepticului Viktor Orban sau dacă încearcă altceva după 12 ani.

Cele mai aşteptate alegeri sunt poate cele din Franţa, unde progresistul Emmanuel Macron ar urma să aibă un adversar redutabil în extremista de dreapta Marine Le Pen, a cărei popularitate a crescut semnificativ în perioada pandemiei de COVID-19. Conform unui sondaj realizat de Institutul Francez de Opinie Publică, dacă Franţa ar fi organizat alegeri prezidenţiale în octombrie, Marine Le Pen şi Emmanuel Macron ar fi fost la egalitate în primul tur.

Extrema dreaptă, în picaj în Germania

Preambulul ar putea avea loc în Germania, în septembrie 2021. Însă, conform unui sondaj efectuat de Forsa în numele RTL Media Group în perioada 23-27 noiembrie, partidele aflate la guvernare rămân în mare măsură stabile. Ba chiar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar obţine doar 7% din voturi dacă ar avea loc acum alegeri, cel mai scăzut nivel de popularitate din iulie 2017. Este vorba de o scădere de două puncte procentuale pentru AfD faţă de 16-20 noiembrie. Dacă Bundestagul ar fi reales acum, blocul conservator CDU/CSU al cancelarului Angela Merkel, care vrea să se retragă în toamna anului viitor, s-ar putea aştepta la 37% din voturi, iar partenerul de coaliţie social-democrat (SPD) la 15%. Conservatorii au crescut cu un procent, în timp ce social-democraţii au scăzut cu un procent. Verzii, aflaţi în opoziţie, au câştigat două puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă şi au ajuns la 21% în sondaj. Die Linke (extrema stângă) a crescut cu un procent, ajungând la 8%, în timp ce Democraţii Liberi (FDP) au rămas la acelaşi nivel, şi anume de 6%. Dar Germania mai are zece luni până la alegeri, interval de timp în care pandemia rămâne un factor imprevizibil.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite