De ce ar cumpăra Trump Groenlanda şi de ce o asemenea tranzacţie ar fi una complicată

De ce ar cumpăra Trump Groenlanda şi de ce o asemenea tranzacţie ar fi una complicată

Upernavik, Groenlanda FOTO EPA-EFE

Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri în faţa consilierilor săi interesul în cumpărarea Groenlandei – cea mai mai mare insulă de pe Pământ, deţinută de Danemarca. Ceea ce la prima vedere pare doar o altă excentricitate a preşedintelui are însă precedente, iar SUA au mai făcut astfel de tranzacţii, deşi în prezent lucrurile nu mai sunt la fel de simple ca în trecut în privinţa tranzacţionării între state a unor teritorii populate.

Ştiri pe aceeaşi temă

De ce ar cumpăra Trump Groenlanda

 
Insula acoperită de gheaţă în proporţie de 80 la sută este extrem de bogată în resurse naturale: minereu de fier, plumb, zinc, diamante, aur, elemente rare, uraniu şi petrol. În contextul în care Groenlanda se confruntă cu cea mai masivă topire a gheţii din istoria sa, poate fi întrevăzută o exploatare a acestora la un moment dat.
 
Raţiuni geopolitice: proximitatea faţă de Rusia şi importanţa strategică a regiunii arctice. Baza aeriană americană Thule, cea mai nordică bază, situată la peste 1.000 de kilometri de Cercul Arctic, conţine un sistem radar de avertizare timpurie în privinţa rachetelor balistice. Este folosită şi de Comandamentul forţelor aeriene spaţiale şi de Comandamentul nord-american de apărare aerospaţială.
 
Potrivit Lawfare, administraţia Trump a anunţat recent că intenţionează să deschidă şi o unitate diplomatică în Groenlanda pentru prima dată de la jumătatea secolului 20.
 

Groenlanda nu e de vânzare

 
„Groenlanda are resurse naturale preţioase precum minerale, cea mai pură apă şi gheaţă, peşte, fructe de mare, energie regenerabilă şi este o nouă frontieră pentru turismul de aventură, a scris vineri pe Twitter guvernul groenlandez, adăugând: „Suntem deschişi pentru afaceri, dar nu vindem”.
 
Groenlanda este deţinută de Danemarca obţinând guvernare autonomă din partea regatului danez în 1979.  În 2008, Groenlanda a votat prin referendum pentru o autonomie mai mare faţă de Danemarca.
 
O idee aparent doar o altă excentricitate a lui Trump are precedente
 
Potrivit Lawfare, în anii 1860 Departamentul de Stat american a cerut un raport despre profitabilitatea unei investiţii în Groenlanda şi au existat tentative de negociere cu Danemarca care nu au dus însă nicăieri.
 
Preşedintele american Harry Truman ar fi oferit 100 de milioane de dolari în aur danezilor ca parte a unei oferte păstrate secrete până în anii 90.
 
Potrivit CNN, istoricul danez Tage Kaarsted a scris despre încercarea a  SUA de a cumpăra Groenlanda în timpul preşedinţiei lui Harry Truman. În 1946, secretarul de stat american James Byrnes a deschis subiectul cu prilejul unei întâlniri ONU la New York într-o convorbire cu ministrul danez de externe.
 
Baza aeriană americană Thule în Groenlanda FOTO EPA-EFE


Ce alte ţări au mai cumpărat SUA

 
Alaska: în 1867, secretarul de stat William Seward a orchestrat cumpărarea Alaskăi de la Rusia cu 7.2 milioane de dolari Alaska – o acţiune aspru criticată  la acea vreme şi care a devenit cunoscută ca  lui Seward.
 
Insulele Filipine, în 1898, de la Spania, pentru 20 de milioane de dolari.
 
Insulele Virgine, în 1917 de la Danemarca, pentru 25 de milioane de dolari.
 
Cea mai faimoasă achiziţie a unui pământ străin de către SUA a fost însă în 1803 când a plătit Franţei 15 milioane de dolari pentru Louisiana. Aceasta constituie aproape un sfert din teritoriul actual al SUA.
 

Vânzările între state ale unor teritorii populate nu mai sunt atât de facile ca în trecut

 
Principiul potrivit căruia populaţiile şi naţiunile au dreptul la autodeterminare - care se regăseşte în Carta Naţiunilor Unite, fiind dezvoltat printr-o serie de rezoluţii de-a lungul timpului - este recunoscut de Curtea Internaţională de Justiţie ca parte a legislaţiei internaţionale. Este un principiu care a impulsionat procesul de decolonizare începând cu anii 60, jucând un rol important în eforturile de a oferi rezidenţilor unor teritorii posibilitatea de a-şi hotărî propria soartă şi a se autoguverna.
 
De aceea practicile comune în trecut, inclusiv cele de tranzacţionare a unor teritorii între state sunt unele complicate şi controversate în prezent.
 
Potrivit Lawfare, începând din 1978 regatul danez a oferit tot mai multă autonomie Groenlandei la cererea populaţiei native. Cel mai recent în 2009 Groenlanda a recunoscut explicit într-un document oficial (Act on Greenland Self-Government) dreptul la autodeterminare în conformitate cu dreptul internaţional, oferind controlul asupra unor sectoare tot mai largi ale guvernării, inclusiv în afacerile externe.
 
Groenlanda e autorizată să semneze acorduri internaţionale cu privire la chestiuni care îi afectează direct interesele. Învers, are dreptul de a fi consultată în privinţa oricăror acorduri internaţionale urmărite de Danemarca care are implicaţii asupra Groenlandei. De asemenea, documentul conţine termenii unui proces prin care Groenlanda şi-ar putea obţine independenţa. Acesta presupune un referendum al rezidenţilor Groenlandei, dar şi aprobarea Parlamentului ambelor ţări.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: