Cum s-a întors la 180 de grade politica externă a lui Donald Trump
0
Acţiunile externe ale lui Donald Trump contrastează puternic cu promisiunile din campanie, China transformându-se din inamic în partener, o înţelegere cu Rusia în dosarele internaţionale rămânând greu de găsit, iar NATO evoluând de la o alianţă „depăşită“ la una ce „nu mai e depăşită“. Este vorba de un semn de normalizare a diplomaţiei americane în era unui preşedinte „imprevizibil“.
„Circumstanţele se schimbă“, a recunoscut pentru CNN purtătorul de cuvânt al Casei Albe Sean Spicer, confirmând teoria că omul din Biroul Oval vede altfel lucrurile decât omul din campania prezidenţială.
Perceput ca un „izolaţionist“ şi „protecţionist“ în campanie şi în primele zile după depunerea jurământului în calitate de preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump a virat cu 180 de grade, cel puţin în ultima săptămână, în abordarea chestiunilor internaţionale.
Atitudinile sale din prezent faţă de China, NATO şi Rusia sunt total diferite faţă de discursurile sale anterioare, remarcă AFP.
NATO nu mai e o alianţă depăşită
Dacă NATO era considerată o alianţă „depăşită“, acum nu mai e cazul.
„M-am plâns de ea în urmă cu ceva timp. Am spus că era depăşită. Nu mai este depăşită“, a spus Trump despre NATO într-o conferinţă de presă comună, la Casa Albă, cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, liniştind oarecum aliaţii europeni ai Statelor Unite.
Strângere de mână între Donald Trump şi Jens Stoltenberg, la Casa Albă FOTO voanews.com
El a insistat totuşi ca aliaţii din NATO ai Statelor Unite să-şi crească bugetele militare la 2% din PIB. Această propunere nu este nouă, fiind invocată şi de precesorii lui Trump, numai că fostul magnat imobiliar din New York s-a arătat mai incisiv şi mai direct.
Trump este aşteptat acum summitul NATO din 25-26 mai, cu ocazia căruia va efectua prima sa deplasare externă în calitate de preşedinte.
Această deplasare va fi urmărită îndeaproape de Rusia, o mare putere care a mizat pe candidatul republican Donald Trump şi s-a ales în cele din urmă cu un preşedinte imprevizibil şi mai greu de gestionat decât precedesorul său democrat Barack Obama.
Relaţiilor ruso-americane, mai deteriorate decât în perioada Obama
În campanie, Trump s-a arătat deschis spre dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin, descriindu-l ca un lider „puternic“ şi „inteligent“. Însă evenimentele din ultima săptămână, mai ales din Siria, denotă că Rusia şi Statele Unite se află într-un moment extrem de delicat.
Deranjat de primul atac american în Siria împotriva regimului Bashar al-Assad, un atac ordonat de Trump, Putin a apreciat că relaţiile ruso-americane sunt mai rele acum decât în perioada Obama.
La rândul său, Trump spune că nu l-a cunoscut pe Putin, că relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia - primele două puteri nucleare ale lumii - mereu au fost la un nivel scăzut şi că o reconciliere ar putea avea loc peste foarte mult timp.
Potrivit lui Trump, ruşii ar avut informaţii despre atacul chimic din 4 aprilie de la Shan Sheikhoun, atribuit forţelor loiale regimului de la Damasc.
Pe lângă Siria, unde Donald Trump îl îndeamnă pe Vladimir Putin să nu-l susţină pe „măcelarul“ Bashar al-Assad, cei doi au mari neînţelegeri şi asupra Ucrainei.
Prezent la o reuniune NATO la sfârşitul lui martie, secretarul de Stat american Rex Tillerson a condamnat „agresiunea“ rusă din Ucraina.
Mai mult, Tillerson a denunţat de la Moscova „interferenţa „Rusiei, n. red.) în alegerile (din Statele Unite, n. red.)“, avertizând că acest „subiect este destul de grav pentru impunerea de noi sancţiuni“. Kremlinul este acuzat că s-a fi implicat în alegerile prezidenţiale din Statele Unite pentru a submina candidatura lui Hillary Clinton şi a-l favoriza astfel pe Donald Trump, o acuzaţie asupra căreia preşedintele american a ironizat în repetate rânduri.
În opinia lui Jeffrey Rathke, un fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, noua atitudine a lui Trump faţă de Rusia se înscrie într-un proces de normalizare a politicii externe americane şi reprezintă „o mare continuitate“ cu cea a lui Obama.
Statele Unite-China, în era „bunei chimii“
În ceea ce priveşte China, Donald Trump a trecut de la ameninţările cu declanşarea unui război comercial la evocarea unei „bune chimii“ cu omologul său Xi Jinping. Cei doi s-au întâlnit săptămâna trecută în Florida, iar Trump s-a declarat „impresionat de preşedintele Xi“.
„Cred că China va încerca cu adevărat foarte puternic şi a început deja. Un mare număr de nave încărcate cu cărbune au fost respinse, aţi văzut asta ieri şi azi. Mari cantităţi de cărbune din Coreea de Nord spre China au fost trimise înapoi. Asta poate fi eficient sau nu“, a declarat joi preşedintele american, mizând pe ajutorul lui Xi Jinping în soluţionarea problemei nord-coreene.
Xi Jinping, primit de Trumpp în Florida
Ori Trump a fost foarte aproape de declanşarea unei grave crize diplomatice între Washington şi Beijing după alegerile din Statele Unite, când a sunat-o pe preşedinta Taiwanului după victoria sa şi a avertizat că va renunţa la principiul „o singură Chină“.
China, principalul susţinător economic al regimului stalinist de la Phenian, a importat 22,5 milioane de tone de cărbune din Coreea de Nord în 2016, pentru o valoare totală de circa 1,19 miliarde dolari.
Această întrerupere totală va da o lovitură dură finanţelor nord-coreene, făcând să dispară o sursă crucială de valută.
Suspendarea este destinată respectării rezoluţiei 2.321 a Consiliului de Securitate al ONU, a explicat China. Adoptat pe 30 noiembrie, textul ONU a strâns laţul sancţiunilor internaţionale contra Phenianului din cauza programelor sale nucleare şi balistice.
În pofida uşilor deschise şi închise concomitent, Trump rămâne un preşedinte „imprevizibil“, notează AFP.
Se încarcă comentariile...
