Cum ar putea primi progresiştii din Partidul Democrat echipa de securitate naţională pregătită de Biden

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele ales Joe Biden la o conferinţă de presă în Wilmington Delaware 24 noiembrie 2020 FOTO EPA-EFE
Preşedintele ales Joe Biden la o conferinţă de presă în Wilmington Delaware 24 noiembrie 2020 FOTO EPA-EFE

Progresiştii ar putea să fie nemulţumiţi de nominalizările lui Joe Biden care prefigurează un cabinet mai puternic centrist decât şi-ar dori flancul de stânga al Partidului Democrat, scrie Eli Lake, editorialist Bloomberg.

După ce a fost ales candidatul Partidului Democrat la preşedinţia SUA, Joe Biden a primit o scrisoare semnată de peste 50 de organizaţii progresiste în care i-au cerut să-şi asume o agendă de reforme extinse în materie de politică externă, între care revenirea la acordul nuclear cu Iranul şi reducerea bugetului Pentagonului cu cel puţin 200 de milioane de dolari.

Şase luni mai târziu a venit răspunsul lui Biden care i-a propus deja pe Antony Blinken (secretar pe stat), Jake Sullivan (consilier pe probleme de securitate naţională) şi probabil o va nominaliza pe Michele Flournoy ca secretar al apărării - semnalând că echipa sa de securitate naţională este mai puternic centristă decât şi-ar fi dorit flancul stâng al partidului său.

Este cert: Blinken, Sullivan şi Flournoy nu vor da Arabiei Saudite acea undă verde pe care a ajuns să o aştepte de la administraţia Trump, în timp ce nominalizarea lui John Kerry ca emisar pentru climă arată că este o problemă prioritară pentru Biden spre deosebire de Casa Albă a lui Trump căreia nu prea i-a păsat. Apoi Biden s-a angajat să revină în acordul nuclear cu Iranul în măsura în care acesta va respecta din nou condiţiile pactului.

În acelaşi timp, toţi trei fac parte din aripa moderată a Partidului Democrat. Blinken este un consilier vechi al lui Biden şi anume încă de pe timpul când Biden era preşedintele Comitetului de Relaţii Externe din Senat. În ultimul an Blinken a subliniat faptul că administraţia Biden se va concentra pe reconstruirea relaţiilor cu aliaţii perturbate de Trump. De asemenea a semnalat că are o viziune mai clară în privinţa Orientului Mijlociu decât activiştii progresişti din partid. De pildă, luna trecută a declarat pentru Jewish Insider că şi dacă Biden suspendă sancţiunile economice legate de activităţile nucleare „vom continua cu sancţiunile neconectate nuclear ca o barieră împotriva comportamentului Iranului în alte arii”. Prin urmare, dacă Biden se ţine de promisiune, Iranul va fi mai departe presat financiar dat fiind că administraţia Trump i-a crescut numărul de sancţiuni din cauza sprijinirii terorismului.

Apoi nici în alte părţi ale lumii Biden nu urmăreşte o agendă progresistă. În scrisoarea din mai, Biden estte îndemnat să respingă eforturile îndreptate către înlăturarea regimurilor adversarilor şi să se opună unor sancţiuni cuprinzătoare asupra Iranului şi Venezuelei. Or în cadrul unor dezbateri, anul trecut, la Institutul Hudson, Sullivan nu s-a arătat în totalitate de acord cu asta. 

Întrebat de politica lui Trump în privinţa Venezuelei, a răspuns că o intervenţie militară ar fi prea riscantă: axarea pe o politică non-militară ar fi o mutare mai prudentă. „Asta înseamnă să ne reafirmăm sancţiunile şi să construim în continuare coaliţia internaţională în jurul lor, concentrându-ne în special în ruperea Chinei, Cubei şi Rusiei de Venezuela”, a spus Sullivan.

Flournoy are de asemenea o perspectivă de centru asupra politicii de apărare. Ea s-a opus public unor reduceri bugetare semnificative şi a militat pentru reconstrucţie militară astfel încât să fie înfruntate noile provocări venite din partea Chinei şi Rusiei. A fost un argument cheie în depoziţia sa, anul trecut, în faţa Comitetului Serviciilor pentru înarmare de la Camera Reprezentanţilor în care a declarat că preocuparea sa principală este faptul că un calcul greşit al Rusiei sau Chinei ar duce la o confruntare majoră cu SUA. Ea a propus ca SUA „să-şi procure şi să desfăşoare toate sistemele necesare” astfel încât să descurajeze ambele ţări de la orice abateri.

Prin contrast, scrisoarea de la 11 mai a progresiştilor a îndemnat la mai multă implicare diplomatică în privinţa relaţiilor cu China şi Rusia: „Accentul exagerat pe pericolele la adresa SUA venite din aceste ţări produc o intensificare a fricii, rasismului şi a urii pe plan intern”.

Totuşi este prea devreme să apreciem cum va arăta politica externă a lui Biden, scrie Eli Lake, în editorialul său din Bloomberg. La momentul învestirii lui Barack Obama nimeni nu a putut prezice Primăvara Arabă şi urmarea sa tragică, războiul din Siria. Adeseori preşedinţii îşi dau seama care este de fapt politica lor externă reacţionând la ce se întâmplă în lume.

Chiar şi aşa, semnalele timpurii date de Biden cel puţin momentan arată că el pregăteşte o linie centristă. Poate că alegerile sale pentru posturile de securitate naţională sunt de natură să-i dezamăgească pe progresiştii partidului, dar în mod cert sunt liniştitoare pentru aliaţii Americii.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite