Cum decurge o operaţiune de extragere a unui spion

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Extragerea unui spion dintr-o ţară ostilă şi apoi protecţia acestui defector este o operaţiune deosebit de dificilă şi costisitoare şi doar o mână de servicii de informaţii din lume sunt capabile să o pună la punct , spune Philippe Hayez, fost Director adjunct al DGSE (serviciul de informaţii externe francez), citat de AFP.

Odată scos din ţara în care a acţionat, un spion la nivel înalt, precum cel pe care Statele Unite l-au extras din Rusia în 2017, mobilizează mijloace importante pentru a-i asigura transferul şi mai ales, protecţia, spun foşti oficiali francezi de informaţii.

Presa americană a dezvăluit luni că CIA a organizat în urmă cu doi ani extragerea  din Rusia a unui fost oficial înalt rus care a avut acces la Vladimir Putin şi a lucrat pentru agenţia externă de spionaj a SUA ani de zile, oferind informaţii vitale.

Moscova a confirmat că identificat ca agent CIA un bărbat ce lucrat în administraţie prezidenţială , dar a minimalizât importanţa acestuia. Presa rusă l-a identificat în persoana lui Oleg Smolenkov. Dmitri Peskov, putrătorul de cuvânt al Kremlinului, a recunoscut că Oleg Smolenkov a lucrat în Direcţia Externe a Administraţiei Prezidenţiale Ruse până la dispariţia sa în 2017. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Smolenkov a fost de fapt demis acum câţiva ani în cadrul unei „reorganizări interne“. Peksov exlude ipoteza că Smolenkov ar fi fost un agent foarte important, pentru că atribuţiile sale nu îl recomandau spre aşa ceva. Oleg Smolenkov s-a născut în 1969 la Ivanovo, un oraş de 400.000 de locuitori din vestul Rusiei. La sfârşitul anilor 1990 - începutul lui 2000, a lucrat la Departamentul financiar din cadrul Ministerului de Externe. De asemenea, a activat în acea perioadă şi la Direcţia 2 Europa din MAE rus. La mijlocul anilor 2000, a fost secretar de rangul II la Ambasada Rusiei în SUA. La acea vreme, ambasador al Rusiei la Washington era Iurii Uşakov, care în 2008 a fost chemat la Moscova pentru a face parte din staff-ul prezidenţial al lui Dmitri Medvedev. 

În 2008, Smolenkov şi-a însoţit şeful la Moscova, devenind consilier de rangul III în Administraţia Prezidenţială a lui Medvedev. Din 4 februarie 2010, a îndeplinit atribuţii de referent la Kremlin. Şi soţia sa, Antonina Smolenkova, născută în 1984 la Moscova, a lucrat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale Ruse, potrivit „Daily Storm“. Soţii Smolenkov au plecat în vacanţă în Muntenegru, în iulie 2017, împreună cu cei trei copii şi nu s-au mai întors în Rusie. O relatare din publicaţia online „Daily Storm” din 2017 informa că autorităţile ruse deschiseseră o anchetă în cazul dispariţiei, în Muntenegru, a întregii familii Smolenkov. Potrivit ziarului „Kommersant”, această investigaţie ar fi fost deschisă şi închisă de mai multe ori. Postul american NBC dezvăluie că a găsit un bărbat care locuieşlte în apropiere de Washington şi corespunde relatărilor CNN. Atunci când jurnalistul de la NBC s-a apropiat de bărbatul respectiv, alţi doi indivizi, care s-au identificat drept „prieteni ai rusului“, au apărut brusc şi l-au întrebat de ce vrea să vorbească cu acesta. The Washington Post scrie că soţii Smolenkov apar din 2018 ca posesorii unei case în valoare de 925.000 de dolari din Stafford, statul Virginia. Un vecin al acestor a declarat pentru un reporter AFP că bărbatul nu a mai fost văzut în locaţie de luni.

Procedura de extragere planificată cu luni, chiar ani înainte

Philippe Hayez, fost Director adjunct al DGSE (serviciul de informaţii externe francez), spune că organizarea unei astfel de exfiltrări, apoi protecţia unui defector de un astfel de nivel sunt operaţiuni grele, şi doar o mână de servicii de informaţii din lume sunt capabile să le pună la punct. „Doar marile servicii ştiu să facă asta”, spune el.  Procedura  de extragere este planificată în cel mai mare secret, cu luni sau chiar ani în avans şi mobilizează resurse considerabile. Apoi, atunci când are succes, începe o altă fază a operaţiunii: debriefingul defectorului şi, mai important, verificarea sincerităţii acestuia.

„Îl plasăm în carantină într-un loc secret şi îl facem să spună tot ce ştie“, a declarat pentru AFP un fost şef al serviciului de informaţii francez care a cerut să rămână anonim.

„Acest debriefing este foarte lung, poate dura săptămâni şi luni, dar cealaltă parte, poate cea mai importantă, este contraspionajul, care trebuie să stabilească dacă nu cumva este un defector fals“, adaugă el.

„Au existat precedente. CIA, de exemplu, a fost intoxicată de un fals defector sovietic care l-a otrăvit pe  adevărul spion. Este necesar să se înlăture orice îndoială. Falsul defector ar fi putut da multe informaţii reale, la prima vedere chiar excelente, dar alese de ruşi pentru a-i construi credibilitatea, atunci este verificat de CIA. Ruşii sunt cei mai buni din lume pentru acest tip de operaţiuni“, explică un fost spion francez.

Dacă fugarul este sincer, odată încheiat interogatoriul său îndelungat, el poate fi angajat de serviciul secret străin pentru care a trădat, de exemplu Divizia „Rusia” a CIA, în calitate de consilier, sau trimis în viaţa civilă.

Şi acolo, „regula de bază este că trebuie să fie super-protejat“, spune un fost coordonator din serviciile secrete franceze, care, de asemenea, a cerut să rămână anonim. Această protecţie, care include o nouă identitate, o nouă adresă, venituri şi mai ales supraveghere permanentă, se poate extinde ani de zile, chiar zeci de ani.

„Aceşti oameni, când pornesc într-o astfel de aventură, ştiu, de obicei la ce se expun, în special într-o ţară precum Rusia. Trebuie să aibă garanţii absolute cu privire la ceea ce va urma şi despre securitatea lui. Nimic nu este consemnat în scris, dar este clar şi primordial“.

Philippe Hayez spune că trebuie înţeles că aceasta „este o chestiune de reputaţie: un serviciu secret nu va primi informaţii, nu va reuşi să facă o sursă să vorbească, dacă nu ştie că serviciul respectiv este capabil să-i asigure spatele. Un serviciu secret mediocru, care nu ştie să-şi protejeze sursele, nu va primi nimic“. „Este esenţial să avem reputaţia că tratăm bine şi, mai ales, că protejăm defectorii dacă dorim să obţinem informaţii“, subliniază Hayez.

De la începuturile Războiului Rece şi până la încercarea de asasinat a defectorului Serghei Skripal în 2018 în Marea Britanie, serviciile sovietice şi ruse au fost în mod repetat neîndurătoare faţă de trădători.

„Nu uită niciodată“, spune un fost şef al unui serviciu de informaţii francez. „Sunt foarte ranchiunoşi, obiectivul este să le arate celor care ar fi tentaţi să trădeze că nu vor scăpa nepedepsiţi“. „Serviciile secrete din Est au făcut întotdeauna asta“, adaugă el. „Tentaţiile trebuie descurajate, de aceea este foarte greu să găseşti un trădător în anturajul lui Putin, iar costurile sunt uriaşe“, spun oficialii care lucrează în serviciile secrete.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite