Mai întâi, criza de coronavirus a izbucnit şi l-a prins pe picior greşit: după ce a minimalizat gripa dată de coronavirus, a revenit cu greu pentru a lua măsuri dure. Apoi la alegerile primare democrate, Joe Biden şi-a luat un având greu de prognozat după primele săptămâni şi s-a detaşat în câştigător. În fine, tot mai multe elemente de război informaţional au izbucnit avându-l în prim plan, cu zvonuri şi bârfe – unele semi-confirmate, altele rezultat al fake news – vin şi spun că America lui Trump a reacţionat arogant şi egoist, că a încercat fie să cumpere cu un miliard în exclusivitate vaccinul împotriva coronavirusului ce se face în Germania, fie a luat jumătate de milion de teste de detectare a bolii din zona cea mai afectată din Italia, Lombardia, aruncând în aer solidaritatea transatlantică.

Alegerile Primare: Biden for President

Rivalitatea dintre fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden, care candidează la Preşedinţie, şi preşedintele Donald Trump este bine cunoscută. Ea vine încă din perioada electorală 2016, atunci când criticismul lui Trump la adresa administraţiei precedente Obama a atins culmi nebănuite. Dar ea s-a concretizat şi în celebra tentativă de a pune sub acuzare pe băiatul lui Joe Biden în Ucraina, fiind vorba, potrivit unor convorbiri telefonice date publicităţii, chiar despre forţarea şi condiţionarea preşedintelui ucrainean Vladimir Zelenski cu blocarea ajutorului militar dat de SUA Ucrainei pentru a deschide o anchetă şi a pune sub acuzare perechea Biden, tată şi fiu, pentru acţiunile băiatului în firma Burisma şi presupusele presiuni ale tatălui pentru combaterea corupţiei şi schimbarea unor procurori corupţi, dar care aveau în grijă exact dosarul firmei unde fiul era membru în Consiliul de Administraţie.

De altfel, subiectul a fost şi principalul motiv şi capăt de acuzare la impeachment-ul lui Donald Trump din începutul de an, soldat cu închiderea dosarului prin votul majoritar al senatorilor republicani, în condiţiile în care Camera Reprezentanţilor, majoritar democrată, a votat actul de punere sub acuzare a Preşedintelui Trump. De altfel rivalitatea se conturează tot mai mult şi pe temele legate de coronavirus. Dar mai ales în cele legate de responsabilitate şi reclădirea relaţiilor şi alianţelor SUA cu restul statelor lumii, zdruncinate în anii de mandat de către Preşedintele Donald Trump.

Ei bine, după o plecare în cursă modestă, votul din Carolina de Sud şi, ulterior victoria din Super Tuesday au făcut ca Joe Biden să preia autoritar conducerea cursei de nominalizare în primarele democrate, iar după ultimul vot de marţi, 17 martie, în cele 3 state în care votul s-a desfăşurat – tot din motive de coronavirus – distanţa s-a mărit la cote greu surmontabile, 1181 de delegaţi pentru Biden faţă de doar 885 pentru Bernie Sanders, rivalul său, încât fostul vicepreşedinte lansează deja mesaje de raliere a electoratului iar Bernie Sanders e împins să se retragă din cursă chiar de acum, astfel ca toate tunurile să fie puse de democraţi pe Donald Trump. Actualul preşedinte Donald Trump a primit tot marţi nominalizarea formală a Republicanilor pentru un nou mandat.

S-a spus că Donald Trump şi-ar fi dorit confruntarea cu Joe Biden. S-a mai spus că şi-a ales singur contracandidatul atunci când l-a vizat prin acţiunea externă purtată de avocatul său personal, Rudy Giuliani, şi prin schimbarea ambasadorului SUA la Kiev, Masha Yovanovici - un diplomat de carieră care se păzea de încălcarea statutului său şi era deranjată de ingerinţa unei persoane fără rol şi poziţie în statul american precum fostul primar al New Yorkului în relaţiile americano-ucrainene. Acum alegerea sa, dacă a fost una, sau cel mai negru coşmar al său, dacă şi-a dorit să îl elimine pe Joe Biden din cursă, se întâmplă, şi Donald Trump intră în ultima turnantă a cursei prezidenţiale din 2020 cu fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama în cursă.

Coronavirus: glume, fake news, teorii ale conspiraţiei şi realitatea dureroasă

Preşedintele Donald Trump a tratat criza de coronavirus într-o glumă, minimalizând-o şi chiar făcând haz de ea. Măsurile luate au fost unele puerile şi cu greu a fost consiliat şi a acceptat că trebuie să intre în format de criză, ca să nu zicem de război. Preşedintele SUA a ajuns să gestioneze o situaţia gravă, în care SUA aveau, joi seara, 11.700 de cazuri înregistrate şi 174 de morţi, iar două vase militare-spital au plecat spre cele 2 zone cele mai afectate, statul New York şi statul Washington, pe ambele coaste ale SUA.

Formulele de evoluţie şi pantele de îmbolnăvire sunt ameţitoare, iar modelul Italiei grevează mult pe perspectiva americană asupra impactului coronavirusului asupra populaţiei americane. E bine că abordarea s-a schimbat radical, că există alocări de fonduri şi măsuri, dar costurile reacţiei tardive ar putea fi importante şi ar putea cântări greu. Amplificarea teoriilor conspiraţiei în revistele conservatoare favorite ale preşedintelui ca şi pe postul Fox News, unde înşişi moderatorii au ieşit să-şi ceară scuze că au minimalizat molima, e un prim indicator al problemelor de imagine ce vin pe această dimensiune pentru preşedintele american.

Mai mult, însuşi punctul forte al lui Trump, Economia, se clatină înfiorător. Mai întâi războiul petrolului între saudiţi şi ruşi, care a atins apogeul chiar în această perioadă – cu petrolul Ural ajuns la 19 dolari pe baril şi e în scădere şi petrolul saudit la 6-8 dolari, cu preluarea deplină a pieţelor ruseşti de către Aramco - compania de stat saudită, pentru a pedepsi companiile de stat şi private ruse că nu s-au aliniat la reducerile de producţie propuse de OPEC - au afectat toată industria americană de petrol şi gaz de şist. Apoi coronavirusul a lovit puternic în bursa americană, cu căderi record zi după zi, anunţând intrarea în recesiune şi o creştere abruptă a şomajului, cele mai proaste veşti pentru perspectiva realegerii preşedintelui Trump.

Fake News, egoisme, aroganţă, război informaţional: Donald Trump în mijlocul tuturor controverselor.

Dar poate cea mai gravă problemă şi cu impact major asupra lui Donald Trump este un adevărat război informaţional lansat pentru a rupe relaţiile transatlantice. UE anunţase deja că Rusia se ocupă cu accentuarea panicii şi cu pasarea blamului, respectiv cu re-naţionalizarea politicilor şi distrugerea UE, având la bază nevoia de izolare şi blocarea frontierelor. În ciuda eforturilor Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursuley Von der Leyen, statele nu au fost de acord cu menţinerea frontierelor interne deschise, deşi studiile au arătat o întârziere restrânsă la până la 24 ore a răspândirii coronavirusului prin tranzitul străinilor. E suficientă sosirea resortisanţilor proprii.

Poate cel mai mare scandal a fost lansat prin anunţul că Donald Trump ar fi oferit un miliard de dolari pentru vaccinul pe care-l dezvoltă un centru de cercetări din Germania. Nu ştim cât e adevăr, dar varianta preluării în exclusivitate, doar pentru cetăţenii americani, a vaccinului a părut o enormitate: una e să finanţeze cercetarea cea mai avansată şi să beneficieze toată lumea, alta să preiei singur, în mod egoist, produsul pentru tine şi populaţia proprie. Solidaritatea e aruncată în aer!

Ceea ce ştim este că Comisia Europeană a finanţat imediat centrul respectiv cu 80 milioane de euro, ca şi alte zone de cercetare avansată din UE pentru realizarea unui vaccin contra coronavirusului. Şi autorităţile germane au recunoscut indirect că cineva dorea să cumpere vaccinul. Fără a fi vorba de exclusivitate. Iar managerul american al centrului de cercetare german a fost schimbat din funcţie. Însă alte confirmări nu există, doar zvonuri neconfirmate dar nici negate de autorităţile germane sau europene.

Pe de altă parte, la fel de scandaloasă a fost ştirea multiplicată de ziarele italiene joi, 19 martie, potrivit cărora America lui Trump ar fi cumpărat 500.000 de teste pentru coronavirus din Lombardia, zona cea mai afectată din Italia. Aceasta pare mai aproape de zona fake news şi război informaţional, având în vedere numărul mare de teste – inexplicabile pentru Italia, care nu a ajuns la asemenea nevoie şi, sigur, nu la asemenea stocuri. Deşi e neverosimil, până la negarea completă, acest zvon ca şi multe altele cu surse incerte se plimbă nestingherite, asta în timp ce îmbogăţiţii de criză şi speculanţii fac furori mai peste tot prin Europa, crescând preţuri şi făcând stocuri, alături de multiple comportamente iresponsabile de ignorare a regulilor auto-izolării, carantinei sau a ieşirii fără motiv pe stradă care nu fac decât să accentueze criza.

Or a devenit o certitudine că această criză nu poate fi rezolvată doar într-o singură ţară. Cel mai probabil va fi una de durată, va avea mai multe valuri de egalizare, primul fiind aşteptat să fie şi cel mai nimicitor. De aceea efortul de combatere este nu numai unul european, dar unul global. Dacă într-o zonă a globului se respectă regulile iar în alta nu, virusul va reveni. De aici şi nevoia unor reguli stricte care să fie respectate pe o perioadă lungă de timp. Şi de către toată lumea. În solidaritate. În speranţa ca un vaccin serios şi corect făcut ca şi tratamente eficiente şi verificate să poată să apară cât de curând şi să fie validate la utilizare în masă. Însă perspectiva este de cel puţin 6-8 luni de zile, dacă nu chiar un an şi pentru vaccinurile deja făcute şi intrate în teste pe voluntari sănătoşi.