Cine sunt luptătorii din Miliţia Neagră sau NFAC, contraponderea la grupările supremaţiei albilor. Diferenţa faţă de Black Lives Matter

NFAC sau „Not Fucking Around Coalition”, un grup de miliţie pentru drepturi rasiale format doar din bărbaţi şi femei de culoare, devine tot mai vizibil în SUA, ca o contrapondere a unor miliţii de dreapta precum Three Percenters şi Oath Keepers. Mişcările miliţiei din America sunt diferite de grupările extremiste de stânga sau de dreapta, mai violente şi cu accente conspiraţioniste legate de guvernul care vrea să lipsească cetăţenii de drepturi.

Liderul NFAC este un veteran de armată şi este singurul care vorbeşte public despre misiunea grupului, dorind să menţină anonimă identitatea membrilor. John Fitzgerald Johnson, cunoscut şi ca „Grandmaster Jay”, a înfiinţat grupul din Atlanta în 2017. Miliţia neagră s-a făcut remarcată la protestele faţă de brutalitatea poliţiei din vară. Liderul spune însă că grupul nu se identifică cu mişcarea BLM şi nu vrea să fie asociat cu niciun fel de extremism, de dreapta sau de stânga.

John Fitzgerald Johnson spune că, spre deosebire de alte grupuri prezente la proteste şi care au avut şi alte scopuri, gruparea vizează inegalităţile rasiale şi brutalitatea poliţiei după ce mai multe cazuri de afro-americani ucişi în custodie au fost dezvăluite de la moartea lui George Floyd.

„Black Lives Matter este un eşec. S-a aflat în fruntea mişcării pro-negri până când a fost confiscată de alte entităţi, aşa că ea nu reprezintă voinţa sau sentimentele naţiunii de culoare. Nu ne poziţionăm în niciun fel faţă de mişcările asociate cu alte grupuri, dar vrem să fim precişi în privinţa unui lucru, şi anume că nu acceptăm să fim identificaţi cu BLM”.

Misiunea NFAC

Misiunea grupului este să educe comunităţile afro-americane în privinţa armelor şi drepturilor constituţionale, dar şi să furnizeze protecţie, în măsura în care, spune Johnson, abuzurile şi „lipsa de respect” la adresa persoanelor de culoare au atins o limită inacceptabilă.

„Nu suntem împotriva nimănui” şi nici anti-ceva, a spus Johnson explicând că membrii sunt „cetăţeni americani care îşi exercită dreptul constituţional, astfel că culoarea pielii n-ar trebui să conteze”.

„Nimeni nu spune nimic dacă alte segmente demografice pun mâna pe arme, decid să se înarmeze şi merg să ceară socoteală guvernului în legătură cu absolut orice, de la portul măştii la închiderea în case. Pe de altă parte, în momentul în care alte părţi ale populaţiei se înarmează, deodată oamenii tind să reacţioneze ca şi cum Constituţia nu ar mai conta deloc”, zice Johnson.

Miliţiile de culoare cu număr mare de membri sunt rare în SUA, cel mai cunoscut astfel de grup fiind Panterele Negre. Înfiinţat în 1966 după uciderea de către poliţie a unui adolescent de culoare, acesta a dispărut în mare măsură. 

NFAC se distinge deja de alte grupuri similare din SUA, spune Thomas Mockaitis, profesor de istorie la Universitatea DePaul şi autorul cărţii „ Violent Extremists: Understanding the Domestic and International Terrorist Threat”.

„Într-un anumit sens NFAC este un ecou al Panterelor Negre, diferenţa fiind însă că grupul este mai disciplinat şi mai puternic înarmat. Până acum s-au coordonat cu poliţia şi au evitat implicarea în violenţe”, spune cercetătorul.

Acesta subliniază şi diferenţele faţă de mişcările miliţiei albe care sunt „mai vechi, mai numeroase, probabil şi mai bine înarmate şi cu siguranţă mai extinse, având mult mai mulţi membri” şi care, în plus, au dat deja dovadă de violenţă.

Mockaitise e de părere că gruparea nu are o ideologie făţişă de ură rasială, deşi au existat încleştări verbale între aceştia şi grupările miliţiei albe, ale suprematiştilor albilor, ca şi ale celor aşa numiţi patrioţi care luptă pentru drepturile cetăţenilor împotriva guvernului american promovând înarmarea civilă.

Într-un interviu virtual pentru site-ul Complex, liderul NFAC spune că rasismul în SUA şi-a arătat din nou faţa urâtă aşa cum nu s-a mai întâmplat din anii 60.

„Nu am creat noi asta, lumea asta s-a recreat din nou de la sine şi s-a dovedit un teren fertil pentru formarea NFAC în acelaşi fel ca în anii 60, când s-au înfiinţat Panterele Negre”, a spus acesta care conduce un grup alcătuit în esenţă de foşti militari, arată sursa citată.

NFAC şi-a făcut cunoscută prezenţa în principal la protestele de la Stone Mountain, Giorgia, din preajma Zilei Independenţei şi Louisville, Kentucky.

La sfârşitul lunii iulie, Johnson a lansat pe pe reţele sociale o chemare la proteste pentru „puterea negrilor”: membrii trebuie să vină îmbrăcaţi cu totul în negru şi înarmaţi, cu puşti sau arme semi-automate. Autorităţile locale i-au primit cu îngrijorare după o lună de proteste pe alocuri marcate de violenţe faţă de moartea Breonnei Taylor în urma unui raid al poliţiei.

Potrivit consiliului municipal al oraşului Louisville, legislaţia prevede că în afara Gărzii Naţionale a statului sau a miliţiei active din Kentucky nu este permisă asocierea în vederea unei „companii armate, exerciţiu sau paradă” decât cu aprobarea expresă a guvernatorului.

„Echilibrarea drepturilor protestatarilor aşa cum sunt prevăzute în primul Amendament cu datoria şi capacităţile noastre practice de protejare a siguranţei publice necesită flexibilitate şi comunicare”, spune Jean Porter, director adjunct în materie de comunicare al Primăriei Lousiville.

Un factor de îngrijorare l-a constituit şi posibilitatea unor încleştări cu grupuri înarmate ale miliţiei albilor, mai ales că de Ziua Independenţei NFAC a participat la un marş din parcul memorial al Confederaţiei, unde a solicitat îndepărtarea sculpturii de pe Muntele de Piatră, considerat un monument rasist ,şi a chemat la înfruntări cu „paznicii albi”. Muntele de Piatră este un simbol pentru adepţii supremaţiei albilor: Clanul Ku Klux, un grup reprezentativ pentru ura rasială, alcătuit din veterani ai Confederaţiei, a ţinut o ceremonie a renaşterii la poalele acestui munte în 1915, iar de atunci mai au loc adunări ocazionale care presupun incendierea unor cruci.

Johnson a explicat pentru CNN că prezenţa în parcul memorial de lângă Atlanta a fot o exercitare a dreptului la liberă exprimare, şi conştienţi fiind că acolo vor apărea şi grupuri înarmate ale albilor, NFAC a venit totuşi pentru a răspunde „acelei ameninţări”.

În timpul unui protest din iulie, un membru NFAC a rănit colegi din grup după ce arma i s-a descărcat accidental. La acest marş grupul s-a înfruntat verbal cu un grup extremist de dreapta format în majoritate din albi numit Three Percenters, poliţia anti-revoltă intervenind pentru despărţirea taberelor. 

Pe 5 septembrie NFAC a mărşăluit spre Churchill Downs, un complex unde se ţine cursa de cai Kentucky, dar membrii grupului au început să plece după sosirea unui grup rival, întrucât nu au dorit să fie făcuţi responsabili de eventuale încleştări, a explicat liderul grupului.

La începutul lunii, NFAC a mers în sudul Louisiana după o postare pe Facebook a alesului republican Clay Higgins. Pe pagina de campanie, acesta a pus fotografii cu demonstranţi din grupul NFAC, avertizând că dacă ajung în oraşul Lafayette va pune la pământ 10 din ei. El a scris în mesajul său îndepărtat de Facebook că „suntem echipa SWAT. Nu e nimic personal. Doar eliminăm pericolul. Nu ne pasă de culoarea pielii şi nici dacă suntem de dreapta sau de stânga. Dacă apăreţi în felul asta (înarmaţi -n.red) ...nu vom sta la distanţă. ...voi sunteţi cei ameninţători dacă aşa cum sunteţi agresivi din natură apăreţi astfel în prezenţa mea. În cartierul meu”. 

Higgins a transmis ulterior într-un comunicat pentru postul afiliat CNN KATC că recunoaşte dreptul la adunare paşnică şi nu crede că grupul „are intenţii violente”. De altfel, acesta a vorbit la telefon cu liderul grupului.

În orice caz, oficialii locali au permis marşul acesta de pe 3 octombrie la care grupul s-a adunat pentru a denunţa uciderea afro-americanului Trayford Pellerin, care a fost împuşcat de poliţie în august.

„Sunt vizitatorii noştri. Sunt oaspeţii noştri şi până acum le-am întins covorul roşu. Ei vor acelaşi lucru ca noi: o comunitate protejată”, a spus Carlos Harvin, şeful în materie de minorităţi a Guvernului Consolidat din Lafayette.

Acel protest s-a încheiat paşnic, în ciuda arestării unei persoane care şi-a descărcat arma accidental. Nimeni nu a fost rănit, iar acea persoană nu era membră a grupului.

O contrapondere la alte grupuri

Deşi fiecare stat sau oraş are politici diferite referitoare la grupurile înarmate, autorităţile tind să „adopte o atitudine foarte prudentă, cu mănuşi” faţă de ele, e de părere Carolyn Gallaher, profesoară şi decan asociat la Şcoala de Servicii Internaţionale din cadrul Universităţii Americane.

Iar asta pentru că se află mereu pe o linie fină între prevenirea unor bătălii implicând arme de foc pe străzi şi evitarea impresiei că sancţionează grupările armate, spune Gallaher, care este şi autorul cărţii "On the Fault Line: Race, Class, and the American Patriot Movement."

În opinia lui Judson L. Jeffries, profesor de Studii Africane şi Afro-americane la Universitatea de stat din Ohio, până acum prioritatea grupului a fost să pună stop brutalităţii poliţiei şi este interesat de văzut care va fi evoluţia ideologiei grupului şi cum se va comporta în continuare.

Grupul o poate lua pe două căi - pe linia gândirii lui Martin Luther King Jr, arătând „o mare doză de răbdare şi iubire pentru cei ce-l asupreau” sau a unei alinieri mai curând cu Malcom X, ce a manifestat o preferinţă pentru autoapărare în faţa violenţei albilor.

„Sper să nu ajungem în punctul în care să fim martori la schimburi de focuri şi război deschis între departamentele de poliţie şi aceste grupări armate. Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva deja ne apropiem de el pentru că nu e nevoie de prea multe pedepse asupra unui grup ca el să riposteze pe măsură”.

Experţii în miliţii au descris grupul ca fiind o contrapondere la grupurile în mare măsură albe din SUA, în special cele asociate supremaţiei albe sau ideologiilor neo-confederate.

Ce se ştie despre fondator

Johnson a fost militar şi este cunoscut în anume cercuri ca DJ hip hop şi producător muzical. Johnosn nu discută despre viaţa în afara NFAC, dar arhivele arată că a făcut parte din Garda Naţională a statului Virginia şi a activat în armată din 1989 până în 2006.

El a candidat fără succes ca independent la alegerile prezidenţiale din 2016. Conform platformei sale de campanie, Johnson promovează o linie progresivă ce are în vedere rasismul, drepturile femeilor şi egalitatea economică, potrivit Complex.

Numărul de membri al grupării nu este cunoscut: la marşuri au fost văzute câteva sute de persoane şi este de presupus că gruparea recrutează noi membri.

Johnson, care vrea să păstreze anonimă identitatea membrilor grupului, vorbind în numele tuturor tocmai pentru a nu le afecta cariera şi viaţa personală, spune că numărul membrilor a crescut „exponenţial” după marşul din Louisville şi scăderea limitei de vârstă, de la 21 la 18 ani.

Grupul nu se identifică cu o mişcare de protest, Johnosn spunând că obiectivul grupului nu sunt demonstraţiile.

„Suntem o miliţe de culoare. Nu venim să scandăm, nu cu asta ne ocupăm”, a explicat el adăugând că grupul reprezintă anumite segmente ale populaţiei care au existat mereu în America, şi anume „veterani şi adulţi maturi, cetăţeni ce respectă legea, sunt purtători responsabili de arme şi înţeleg Constituţia”, potrivit ziarului local The Atlanta Black Star.

Scopul ultim al grupării este „facilitarea unui exod din ţară al celor dispuşi să plece acolo unde rasismul nu este o problemă”, dar intenţia sa este încurajarea afro-americanilor „să-şi determine singuri destinul, economia, să-şi apere pământul natal şi să-şi construiască cultura proprie”.