Cine sunt Antifa şi Black Lives Matter, cele două mişcări arătate cu degetul în urma protestelor din SUA
0
În contextul tensiunilor legate de moartea lui George Floyd, un şomer afro-american decedat sub genunchiul unui poliţist alb, preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit tonul împotriva mişcărilor de stânga, arătând cu degetul mai ales în direcţia militanţilor radicali pentru orchestrarea de violenţe.
Două mişcări sunt evocate insistent: Antifa şi Black Lives Matter. Prima dintre ele este ameninţată cu includerea pe lista organizaţiilor teroriste. Experţii sunt sceptici.
Donald Trump susţine că militanţii de extremă stânga vor fi declaraţi terorişti, la fel precum cei care se revendică din Statul Islamic sau Al-Qaida. Principala ţintă a preşedintelui american este Antifa. Având în vedere nebuloasa din spatele acestei mişcări şi lipsa unei legi antiteroriste specifice pentru facţiunile radicale din teritoriul american, ameninţarea liderului de la Casa Albă ar putea să rămână literă moartă, scrie AFP.
Acţiunea antifascistă
Termenul Antifa, sau Acţiunea antifascistă, aduce aminte de grupuleţele de socialişti italieni, apoi germani care au încercat să reziste ascensiunii lui Benito Mussolini în anii ’20 ai secolului trecut, respectiv a lui Adolf Hitler un deceniu mai târziu.
În Statele Unite, militanţii Antifa fac campanie în special pe teme de justiţie socială, precum drepturile minorităţilor.
„Credem şi luptăm pentru o lume fără fascism, rasism, sexism, homo/transfobie, antisemitism, islamofobie, fără ură”, explică facţiunea Antifa New York într-un mesaj publicat luni pe contul său de Twitter.
Dar principalul obiectiv al acestei mişcări este lupta împotriva adversarilor săi naţionalişti, neonazişti şi adepţi ai supremaţiei albilor. Una dintre cele mai vechi facţiuni Antifa, Rose City din Portland, s-a remarcat în 2007 prin împiedicarea desfăşurării unui festival neonazist de muzică.
Tactica militanţilor Antifa constă în primul rând în organizarea de contramanifestaţii. Dar, odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, în noiembrie 2016, după o campanie feroce anti-imigranţi, care a dat elan extremei drepte, Antifa a trecut la confruntări directe cu adversarii săi, uneori violente.
În ianuarie 2017, în marja ceremoniei de învestire a lui Trump, militanţi Antifa îmbrăcaţi în negru şi ascunşi sub măşti au manifestat violent la Washington, spărgând magazine.
Militant Antifa
Dar Antifa nu este o organizaţie naţională, ci funcţionează pe bază de colective locale, potrivit Centrului de cercetare din cadrul Congresului american. Este vorba de o mişcare „descentralizată, formată din indivizi şi grupuleţe independente şi radicale”, explică Centrul într-un raport. În general, Antifa este nonviolentă, dar conţine minorităţi „pregătite să comită crime pentru a-şi promova ideile”, conchide raportul.
În afară de Trump şi consilierii săi apropiaţi, niciun alt oficial nu a dat vina doar pe Antifa pentru violenţele recente din Statele Unite. În Minnesota, statul de unde au izbucnit protestele acum o săptămână, oficialii locali pun tulburările pe seama unor anarhişti, grupuri de extremă dreapta şi bande locale.
În opinia istoricului Mark Bray, de la Universitatea Dartmouth, militanţii antifascişti sunt în mod sigur implicaţi în violenţe, dar nu se ştie în ce măsură, având în vedere că acţionează în celulele mici şi independent.
De la „Viaţa negrilor contează” la „Viaţa tuturor contează”
Cealaltă mişcare, Black Lives Matter („Viaţa negrilor contează”), a apărut în urma unui hashtag lansat în 2013 pe Twitter de către Alicia Garza, o tânără militantă pentru cauza antirasistă. Hashtag-ul respectiv a fost publicat ca semn de revoltă faţă de o nouă achitare a lui George Zimmerman, ucigaşul tânărului de culoare Trayvon Martin.
Black Lives Matter a prins repede la public şi a devenit un slogan pentru următoarele proteste pe tema comunitatea de culoare vs poliţia. La 20 aprilie 2015, „Time” i-a dedicat prima pagină cu imaginea lui Walter Scott, un bărbat de culoare care a decedat după ce a fost împuşcat în spate de către un poliţist.
Ajutată de Patrisse Cullors şi Opal Tometi, două activiste convinse, Alicia Garza a lansat o platformă online menită unificării vocilor care promovează cauza persoanelor de culoare.
Numeroase celebrităţi, precum Kanye West, Beyonce sau Jay Z, susţin această mişcare. Unii dintre militanţii săi care s-au erijat în lideri au fost primiţi la Casa Albă de către fostul preşedinte Barack Obama.
Protest Black Lives Matter la Los Angeles FOTO EPA-EFE
La fel ca Antifa, Black Lives Matter nu are o ierarhie clară şi niciun lider declarat. Organizată în aproximativ 30 de facţiuni locale, mişcarea se bazează pe ideea de „empowerment”, un concept al stângii radicale care mizează pe capacitatea de a acţiona oarecum coordonat în grupuri şi individual, în detrimentul partidelor şi democraţiei reprezentantive tradiţionale.
Dar vocile critice îi reproşează radicalitatea şi alunecarea spre chestiuni identitare. Şeriful de culoare David A. Clarke, din Milwaukee, este unul dintre cei mai vocali contestatari, denunţând o „ideologii a urii” şi o „mişcare separatistă”. „Sloganul «Viaţa negrilor contează» sugerează o superioritate rasială”, spune el. Prin urmare, unii s-au îndreptat către un alt slogan: All Lives Matter („Viaţa tuturor contează”), mai universalist.
Ministrul Justiţiei William Barr a responsabilizat Biroul Federal de Investigaţii cu identificarea organizatorilor dezordinii recente din Statele Unite, care, potrivit lui, ţine de „terorismul intern”. Dar legea americană antiteroristă nu vizează decât organizaţiile străine. Având în vedere că încadrarea unor mişcări locale ar fi privită ca un risc pentru democraţia americană, experţii consideră că o soluţie pentru Trump de a-şi mulţumi egoul rămâne găsirea unor legături între liderii de celule şi grupările străine incluse pe lista teroristă, o misiune extrem de dificilă.
Se încarcă comentariile...
