Ca atare, nu există o bază de analiză pentru a calcula nivelul daunelor produse şi care, se extind de la o zi la alta, cuprinzând zone considerate, în tradiţia democraţiei americane, drept intangibile.

Primul domeniu pus în discuţie este credibilitatea arhitecturii de forţă, justiţie şi securitate, pusă în primejdie de asaltul unor gloate de extremişti de dreapta cărora însuşi Preşedintele Trump le indicase direcţia de atac, dându-le întâlnire la Capitoliu, într-un asalt care a produs cinci morţi dintre care un poliţist din dispozitivul de pază şi prilejuind scene de devastare şi haos.

FOTO Twitter

Evenimentul respectiv a produs nu numai stupefacţie şi revoltă la scară naţională, ci şi un şoc internaţional care nu va fi uitat uşor. Cu atât mai mult mi se pare grav că, la câteva ore după producere atacului, în paralel cu primele anunţuri făcute de FBI care cereau şi cer în continuare populaţiei să identifice participanţii la violenţele de la Washington, a apărut o dezinformare intensă susţinută de canalele finanţate (în SUA dar şi în Europa) de susinătorii lui Trump care circulă şi încearcă să amplifice informaţia ridicolă că nu extrema dreaptă („Proud Boys“ şi alţii din „white supremacy“) ar fi la originea evenimentelor, ci cei din ANTIFA. O naraţiune demonstrată evident ca falsă şi intoxicare de propagandă, dar preluată şi difuzată de personalităţi politice de primă mărime precum procurorul general din Arizona Ken Paxton sau congresmenul Paul Gousar din Arizona, susţinuţi de poveştile asemănătoare difuzaate de mass-media favorabilă lui Trump, cei de la Fox News sau comentatorul de radio Rush Limbaugh care afirma , foarte senin, că, aşa cum se ştie, „Republicanii nu se alătură bandelor, nu vandalizează şi nu se revoltă, înspre dezamăgire multor persoane...Dar o minoritate de protestatari, neîndoios incluzând câţiva din ANTIFA sponsorizaţi de democraţi, s-a decis să ia parte la protestele de la Capitoliu“.

Un discurs care ţine, pur şi simplu, de continuarea negaţionismului clasic al maşinăriei de propagandă în sprijinul lui Trump, de peste un an de zile transferat şi în structurile active finanţate de Bannon în Europa în sprijinul aceluiaşi tip de idealuri, susţinute fix de aceleaşi mijloace. De aici şi noul unghi de anchetă al celor de la FBI care vizează acum identitatea reală a utilizatorilor care au transmis mesaje de violenţă şi ură pe reţelele de socializare devenite -fapt foarte vizibil şi în Europa, chiar şi la noi - teren liber de vânătoare pentru organizaţii din zona extremei drepte cu accente din ce în ce mai puternice neo-naziste sau chiar afiliate acestor structuri de tipul „white supremacy“. Iar Trump, absolut senin, rămâne pe linia sa de apărare:

Şi acesta este motivul pentru care, chiar în acest moment, cei de la FBI (în cooperare cu serviciile de informaţii ale armatei şi nu numai, se pregătesc intens pentru posibila apariţie a unor violenţe pe 20 ianuarie. Şi nu numai la Washington. Pregătirile care se fac sunt mai intense şi mai ample decât orice alt eveniment de acest gen din istoria modernă a USA, pe scenarii destinate situaţiilor de extremă urgenţă în cazul unui atac militar. Începând de azi, cei din Serviciul Secret vor prelua comanda pregătirilor şi sistemelor de securitate de la Capitoliu şi din alte clădiri guvernamentale din Washington. Se lucrează deja (cu şase zile înainte de programul stabilit iniţial) la definirea perimetrelor de securitate şia celor în care accesul va fi formal interzis şi a repartizării pe sectoare a miilor şi miilor de ofiţeri de securitate şi poliţişti precum şi a unităţilor tactice de sprijin în coordonarea celor de la Joint Terrorism Task Forces. Plus cei 15.00 de oameni din Garda Naţională.

Foarte rar s-a auzit de la FBI un mesaj de avertisment care să vorbească despre acţiuni în curs cum ar fi „oprirea, în ţară, a unor manifestanţi înarmaţi care voiau să ajungă la Washington“ fiind deja arestaţi 170 de suspecţi având asupra lor arme şi explozibili, pregătirile în teren fiind pentru contracararea unor evenimente violente care s-ar putea produce în perioada 17-20 ianuarie.

Un raport intern citat de Washington Post vorbeşte chiar despre „un război“ la Capitoliu, anunţând că s-au primit „chemări specifice la violenţă“, cum ar fi aceea că „cei din Camera Reprezentanţilor trebuie să audă zgomot de geamuri sparte, de uşi trântite şi să vadă vărsat sângele celor din BLM şi Antifa... Încetaţi să mai numiţi asta un marş, o manifestaţie sau un protest. Fiţi gata de război. Vom obţine preşedintele pe care-l vrem sau vom muri“. 

În paralel, climatul general este marcat de gesturi totalmente neobişnuite cum ar fi transmiterea către Pompeo, Secretarul de Stat al SUA, că nu vare rost să spere la întâlniri cu oficiali europeni, profund debusolaţi şi îngrijoraţi de acest final teribil de primejdios al preşedinţiei Trump. Conversaţiile lui Mike Pompeo cu omologi europeni au fost anulate sub forma unei uşi trântite extrem de dur, tocmai ca să se audă, ci şi cu probleme similare la NATO, rezultatul fiind anularea deplasării demnitarului american în Europa. Pentru prima oară în istorie, toţi oficialii de rang înalt din UE au refuzat să întâlnească un reprezentant american de asemenea nivel. Un semnal care poate anunţa o problemă de substanţă la nivelul relaţiei transatlantice? Să sperăm că e vorba doar despre Trump şi despre nimic altceva.

Dar problemele există şi câteodată alunecă spre mişcări absolut neobişnuite cum este cea anunţată de Deutsche Bank, imediat după ce sprijinitorii acestui au luat cu asalt Capitoliul, aşa cum afirmă New York Times. Mişcare descrisă ca fiind o lovitură economică şi de imagine deoarece Deutsche Bank este cel mai mare finanţator cu aproximativ 340 de milioane $ împrumuturi către Trump Organization, grupul care, condus de cei doi fii ai preşedintelui reuneşte proprităţile familiale. Împrumuturile au fost făcute pentru finanţarea unui teren de golf din Miami şi a unor hoteluri din Washington şi Chicago. În acelaşi timp Signature Bank din New York a anunţat la rândul ei închiderea celor două conturi deţinte de Trump în care preşedintele deţine 5,3 milioane $.

Niciodată, înaintea de Inauguration Day nu s-au acumulat atâtea semnale nefericite, atâta ură şi atâtea provocări implicite sau explicite. Cu teamă, să aşteptăm să vedem ce se va întâmpla.