Conturarea politicii externe a lui Biden. Unde-i calcă pe urme lui Trump şi unde se desparte radical ANALIZĂ

Conturarea politicii externe a lui Biden. Unde-i calcă pe urme lui Trump şi unde se desparte radical ANALIZĂ

Joe Biden la Capitoliu  / FOTO EPA-EFE

Joe Biden a promis o rupere radicală de politicile administraţiei Trump, dar cel puţin atunci când vine vorba de politica externă, imaginea conturată în primele zile de mandat e una destul de complicată.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Ne vom repara alianţele şi ne vom implica din nou în lume”, a spus Joe Biden în discursul ţinut de pe treptele Capitoliului în prima zi de mandat. E o idee repetată aproape ca o mantră de către preşedintele american în lunile tulburi care s-au scurs de la anunţarea victoriei sale în alegeri şi până la inaugurare. Fie accentuată cu putere, fie aflată în subtext, intenţia lui Biden a fost mereu clară: ducerea Statelor Unite pe o cale radical diferită de ceea urmată de Donald Trump.  

Cu toate acesta, chiar dacă în politica internă rupere de trecut pare neîndoielnică, atunci când vine vorba de politica externă, audierile recente din Senatul american, precum şi diferite semnale transmise de oameni cheie din administraţia sa spun o poveste mult mai complexă. Cel puţin în viitorul apropiat, într-un număr semnificativ de problemele centrale ale politicii externe a Statelor Unite, de la Venezuela la Ucraina ori Israel, Biden îl va urma îndeaproape pe Trump.
 

Pe urmele administraţiei Trump

 
Multe dintre intenţiile administraţiei Biden în politica externă, cel puţin pentru viitorul apropiat, au fost discutate în audierea din Senat a lui Antony Blinken, noul secretar de stat american. 
 
În problema crizei mocnite din Venezuela, Blinken nu a lăsat loc de neînţelegeri. Statele Unite sub administraţia Biden vor continua să-l recunoască pe Juan Guaido ca preşedinte interimar al Venezuelei, o decizie luată de administraţia Trump în ianuarie 2019 ca parte a efortului mai general de a-l înlătura de la putere pe Nicolas Maduro. Sancţiunile vor continua şi ele, a spus Blinken, doar că vor fi făcute „mai eficient”.
 
Nici în cazul Ucrainei, lucrurile nu stau diferit. Blinken a anunţat că administraţia Biden va continua să antreneze soldaţi ucrainieni şi să trimită guvernului de la Kiev arme pentru a-şi menţine poziţia în conflictul cu Rusia. În 2017, Trump aproba vânzarea de arme anti-tanc către Ucraina, o măsură pe care administraţia Obama a ezitat mult timp s-o ia.
 
„Sunt nerăbdătoare (să deschid) un nou capitol al prieteniei şi cooperării germano-americane”,a transmis Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în ziua inaugurării. „Vom discuta cu siguranţă despre Nord Stream 2 cu noua administraţie americană, întrucât este privită critic în SUA şi la fel şi în anumite părţi din Europa”, a mai aceasta. În ultima zi de mandat, administraţia Trump a impus noi sancţiuni Rusiei din cauza construirii gazoductului care continuă să stârnească nemulţumiri în multe state europene. 
 
Poziţia lui Blinken în privinţa gazoductului n-a lăsat prea mult spaţiu de interpretare. „Sunt hotărât să fac tot ce pot pentru a împiedica finalizarea construcţiei”, a spus acesta în cadrul audierilor din Senat, subliniind că Biden „ne va pune în vedere să apelăm la orice instrumente persuasive disponibile pentru a ne convinge prietenii şi partenerii, inclusiv Germania, să nu meargă înainte cu proiectul”.
 
Una dintre cele mai controversate mişcări de politica externă din perioada Trump nu putea fi trecută cu vederea la audierea lui Blinken. Care crede administraţia Biden că este capitala Israelului? O altă problemă unde nu există loc de foarte multe interpretări - Blinken a transmis că atât el, cât şi preşedintele Biden consideră Ierusalimul capitala statului Israel şi s-a angajat să păstreze ambasada Statelor Unite în acest oraş. În 2018, Trump a recunoscut în mod oficial Ierusalismul drept capitala Israelului şi a mutat ambasada americană din Tel Aviv în Ierusalim, o mişcare despre care mulţi comentatori au crezut că va duce la violenţe intense în regiune, nematerializate până în prezent.
 
Blinken a avut chiar şi uşoare cuvinte de laudă faţă de atitudinea administraţiei Trump atunci când a venit vorba de China, spunând mai ales că decizia de a considera drept genocid tratamentul aplicat de către Beijing uigurilor a fost cea corectă. Noul secretar de stat a spus că va exista o schimbare semnificativă de tactică faţă de China, dar poziţia Statelor Unite nu va fi cu nimic diferită în esenţă: Beijingul trebuie confruntat în toate domeniile.
 
În privinţa dosarului Iran, Biden a promis în campanie că Statele Unite vor reveni ca parte la înţelegerea nucleară cu Iranul dacă Teheranul va accepta să-şi diminueze eforturile de îmbogăţire a uraniumului, aşa cum prevede acordul. Atât Blinken, cât Avril Haines, noua şefă a serviciilor de informaţii americane, au clarificat în ultimele zile că revenirea nu poate să aibă loc peste noapte şi chiar că există o şansă bună să nu aibă loc vreodată. „Sincer, cred că suntem foarte departe de aşa ceva”, a spus Haines în timpul audierii din Senat.
 

Cum se întoarce America în lume

 
Politica externă a Statelor Unite a fost întotdeauna un domeniu în care noii preşedinţi au călcat cu grijă, preferând să urmeze cel puţin iniţial o parte din măsurile luate de administraţia precedentă. Chiar dacă unele dintre politicile pe care administraţia Biden a ales să le continue pot fi surprinzătoare, mai ales având în vedere modul dur în care Biden a criticat politica externă a lui Trump în timpul campaniei, asta nu înseamnă că promisiunea întoarcerii Americii pe scena globală e goală de conţinut. 
 
De altfel, schimbări de curs în puncte cheie faţă de politicile administraţiei Trump au fost deja anunţate. Biden a adus imediat înapoi Statele Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, după ce Trump a ales să renege atât acordul, cât şi apartenenţa la OMS. 
 
Mai mult, Biden a ridicat în primele zile de mandat interdicţia de călătorie către Statele Unite impusă de Trump mai multor state cu populaţie majoritar musulmană şi a anunţă că America va participa la Covax, iniţiativa globală de distribuire în mod echitabil a vaccinurilor anti-COVID-19 către state în curs de dezvoltare incapabile să şi le procure singure. Trump a refuzat participarea Statelor Unite la această iniţiativă.
 
În cadrul audierilor, Blinken a mai confirmat şi că administraţia Biden va înceta să mai sprijine Arabia Saudită în războiul dus în Yemen, o decizie care îi va mulţumi pe mulţi critici progresişti ai lui Biden din Partidul Democrat care cred că politica externă creionată în primele zile de mandat este prea puţin diferită de cea avută de administraţia precedentă şi prea îndepărtată de obligaţiile morale ale Statelor Unite.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările