Blocajul guvernului federal american a început să-şi arate colţii  şi în străinătate

Blocajul guvernului federal american a început să-şi arate colţii  şi în străinătate

Blocajul din Congresul SUA afectează 800.000 de angajaţi FOTO Reuters

Democraţii şi Republicanii din Camera Reprezentanţilor din SUA au ajuns la un consens, însă fără un impact semnificativ, convenind ca 800 de mii de bugetari trimişi în şomaj tehnic să fie plătiţi retroactiv, după ce guvernul îşi reia activitatea deplină. Cu toate acestea situaţia rămâne gravă în SUA, din cauza crizei bugetare.

Ştiri pe aceeaşi temă


Proiectul a fost votat în unanimitate şi se aşteapă că va trece uşor de Senat şi va fi promulgat de preşedintele american, Barack Obama. Este unul din puţinele momente din ultimul timp când cele două tabere ajung la un acord. Cu toate acestea, nu există niciun semn de consens în ceea ce priveşte proiectul de buget pentru anul fiscal care a început pe 1 octombrie. Astfel, Obama dă în continuare vina pe republicani şi cere Congresului să acţioneze urgent pentru depăşirea blocajului în care au ajuns Statele Unite.

„Treceţi la vot. Opriţi această farsă. Puneţi capăt acestui blocaj acum. Poporul american n-a ajuns să ceară recompense pentru munca sa. Nu e cazul ca democraţia şi economia noastră să devină ostatici ai unei legi“, a declarat Barack Obama.

Negocierile cu UE, oprite

În Europa, unde economiile încearcă să revină pe drumul cel bun, după ani de apatie, miniştri şi înalţi oficiali se tem de consecinţele situaţiei din SUA asupra reluării creşterii. Această paralizie „dacă se va prelungi reprezintă un risc pentru SUA şi pentru lumea întreagă“, a estimate preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.

Din lipsă de bani, nu e posibilă nici continuarea negocielor cu UE privind zona de liber schimb. Criza bugetară l-a făcut pe liderul de la Casa Albă să-şi amâne şi turneul în Asia. Din acelaşi motiv, SUA nu sunt în stare să impună acum sancţiuni economice Iranului şi Siriei. Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, John Kerry, a avertizat sâmbătă că o criză politică prelungită la Washington, împreună cu o menţinere a închiderii Guvernului ar putea slăbi poziţia internaţională a ţării. În afară de consecinţele evidente, există şi  unele mai puţin obişnuite.

Vacanţă forţată la sediul central al NATO

O parte din personalul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa, al cărui sediu se află în apropiere de oraşul belgian Mons, şi mai mulţi angajaţi ai bazei Forţelor Aeriene americane de lângă Charleroi au fost trimişi în vacanţă forţată din cauza crizei fiscale din SUA. Este vorba, în principal, despre angajaţi din personalul administrativ, logistic şi serviciilor de comunicaţii. Frontiera americano-canadiană se întinde pe o suprafaţă de 8.891 kilometri şi are 8.000 de monumente de-a lungul ei era întreţinută de o echipă de opt persoane, însă şapte dintre ele au primit ordin să nu mai vină la muncă. Până şi în spaţiu se simt consecinţele.

 Pentru prima dată în istorie, agenţia spaţială NASA şi-a trimis toţi angajaţii acasă. Totuşi, există doi lucrători care nu-şi pot părăsi „biroul“, din cauză că se află pe Staţia Spaţială Internaţională şi se cam plictisesc, potrivit mesajelor postate pe Twitter. Şi ce este mai rău nu a venit. La uşa Congresului american bate o nouă criză. Dacă până pe 17 octombrie nu va fi majorat plafonul datoriei, Guvernul federal va intra în incapacitate totală de plată.

Cum poate fi redus deficitul bugetar al SUA

SUA ar putea reduce semnificativ deficitul bugetar dacă ar taxa profiturile de aproape 750 de miliarde de dolari păstrate de cele mai mari 20 de corporaţii americane în conturi offshore, arată un studiu realizat de organizaţia NerdWallet Taxes. Taxarea profiturilor de 743 de miliarde de dolari ar aduce Trezoreriei SUA circa 119 miliarde de dolari şi, la deficitul bugetar de 642 miliarde de dolari al SUA, aceste fonduri ar avea un impact semnificativ, apreciază analiştii.

Lideri la profiturile din străinătate sunt General Electric (108 miliarde de dolari), Microsoft (76,4 miliarde de dolari) şi Pfizer (73 de miliarde de dolari). Top 10 este completat de IBM (44,4 miliarde de dolari), Exxon Mobil (43 de miliarde de dolari), Citigroup (42,6 miliarde de dolari), Procter & Gamble (42 de miliarde de dolari), Johnson & Johnson (41,6 miliarde de dolari), Apple (40,4 miliarde de dolari) şi HP (33,4 miliarde de dolari). Repatrierea profiturilor este un subiect fierbinte de mai mulţi ani pentru politicieni, directori de companii şi firmele de lobby, comentează postul de televiziune CNBC.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările