Analiză. Izolaţionismul, pericol pentru SUA şi aliaţii săi

Analiză. Izolaţionismul, pericol pentru SUA şi aliaţii săi

Pre;edintele ales al SUA, Donald Trump

La mai puţin de o săptămână de când republicanul Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, lideri politici din toate colţurile lumii se uită cu îngrijorare spre Washington pentru a sesiza din vreme şi a-şi lua măsuri în caz că politica izolaţionistă promovată în campanile de miliardar va fi pusă în practică odată ce se va instala la Casa Albă.

Iar primele semnale nu sunt încurajatoare. Administraţia preşedintelui american Barack Obama a renunţat la eforturile de a trece prin Congres acordul de liber schimb trans-Pacific (TPP), scrie ziarul Wall Street Journal.
 
Liderii Congresului, dominat de republicani, au arătat clar că se vor opune discutării TPP în ultimele două luni ale mandatului lui Obama, după victoria în alegeri a lui Donald Trump. Viitorul preşedinte s-a opus în timpul campaniei acordurilor de liber schimb, care după părerea sa au dus la pierderea multor locuri de muncă în SUA, în favoarea altor ţări.
 
Acordurile Trans-Pacific şi Trans-Atlantic, în impas
 
În ciuda tradiţionalei susţineri republicane pentru libertatea comerţului, Trump a promis că va renegocia NAFTA, acordul nord-american între SUA, Canada şi Mexic, şi a promis că nu va semna niciodată TPP.
 
Wall Street Journal afirmă că eşecul TPP va afecta prestigiul Statelor Unite în regiunea Asia-Pacific. Tratatul a fost semnat în februarie, după cinci ani de negocieri, de Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, SUA şi Vietnam. El ar trebui ratificat de cele 12 ţări în următorii doi ani. Eforturile de lobby în acest sens ale administraţiei Obama, timp de câteva luni, nu au avut succes în Congres, iar fără ratificarea în legislativul american, TPP nu poate intra în vigoare.
 
Nici pentru Europa veştile nu-s prea bune. Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a declarat vineri că negocierile dintre UE şi Statele Unite pentru acordul de comerţ liber vor fi probabil blocate în urma victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane, relatează Bloomberg.
Trump a criticat iniţiativele de deschidere a pieţelor, precum acordul Trans-Atlantic Trade and Investment Partnership (TTIP), în timpul campaniei sale electorale.
 
”Cu noul preşedinte ales nu ştim ce se va întâmpla. Există motive puternice de a crede că va exista o pauză în negocierile pentru TTIP, care ar putea să nu fie o prioritate pentru noua administraţie”, a declarat Malmstrom la Bruxelles.
 
Reprezentanţii UE şi ai Statelor Unite au lucrat timp de trei ani la un acord de extindere a relaţiilor economice, prin eliminarea tarifelor pentru bunuri, dezvoltarea pieţelor serviciilor, deschiderea achiziţiilor publice şi susţinerea cooperării în domeniul reglementărilor. Obama şi liderii europeni, între care cancelarul german Angela Merkel, au afirmat că TTIP este o prioritate.
 
Ambele părţi au organizat 15 runde de discuţii, din 2013, iar ultima a avut loc în octombrie, la New York. Malmstrom a mai spus vineri că probabil nu ar avea sens să fie organizate noi runde de negocieri.
 
Preşedintele Barack Obama a avertizat, într-un interviu acordat cotidianului grec Kathimerini înaintea ultimului său voiaj în Europa, că Statele Unite trebuie să reziste tentaţiei izolaţionismului şi să acţioneze cu aliaţii lor pentru a apăra valorile commune.
 
„Cea mai bună şansă a noastră de progres este să rezistăm tentaţiei de a ne replia pe noi înşine şi, din contră, să relansăm valorile noastre comune şi să acţionăm împreună pentru a ne asigura că instituţiile noastre politice şi economice aduc securitatea şi prosperitatea pe care toţi le merită“, a declarat Barack Obama pentru jurnalul grec. 
 
Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat în „ The Observer“, versiunea de duminică a cotidianului britanic „The Guardian“, că „izolarea nu este o opţiune“, după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
 
„Ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate din ultima generaţie“, a scris într-un articol Jens Stoltenberg, în contextul îngrijorărilor legate de poziţia noului preşedinte american faţă de NATO. 
 
„Nu este momentul de a pune în discuţie parteneriatul dintre Europa şi Statele Unite“, a subliniat secretarul general al Alianţei. 
Atentatele din 11 septembrie au fost singura dată când NATO a invocat Articolul 5, care prevede că toţi aliaţii trebuie să ajute un stat membru care este atacat, a amintit Stoltenberg.
 
“A fost mai mult decât un simbol. NATO a preluat conducerea operaţiunii din Afganistan. Sute de mii de militari europeni au servit de atunci în Afganistan”, a adăugat el.
 
“Iar peste 1.000 dintre ei au plătit preţul suprem în operaţiunea care este un răspuns direct la un atac împotriva Statelor Unite”, a afirmat Stoltenberg.
În cursul campaniei electorale, Trump a descris Alianţa Nord-Atlantică drept depăşită. El a sugerat că Statele Unite se vor gândi de două ori înainte de a ajuta un aliat NATO atacat, dacă acesta nu şi-a plătit datoriile.
 
O asemenea atitudine ar aduce în discuţie principiul apărării colective, aflat în centrul tratatului fondator al NATO. 
Preşedintele Comisiei Eurupene, Jean-Claude Juncker , a declarat că alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte prezintă riscuri pentru relaţia Statelor Unite cu UE, subliniind că Bruxellesul va trebui „să îl înveţe“ pe noul lider american ce înseamnă Uniunea Europeană.
 
„Alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte riscă să afecteze baza şi structurile relaţiilor internaţionale“, a declarat Jean-Claude Juncker la o întâlnire cu studenţi desfăşurată vineri seară în Luxemburg.
 
Juncker a făcut referire la declaraţii controversate făcute de Donald Trump despre Uniunea Europeană şi NATO, atrăgând atenţia asupra consecinţelor afirmaţiilor acestuia pe teme de securitate. Preşedintele Comisiei Europene a amintit o declaraţie în care Donald Trump credea că Belgia, în care se află instituţii UE şi NATO, ar fi oraş.
 
„Vom fi nevoiţi să îl învăţăm pe preşedintele SUA ce este Europa şi cum funcţionează“, a adăugat Juncker, citat de site-ul agenţiei Reuters.
„Cred că vom pierde doi ani pentru ca Donald Trump să viziteze partea din lume pe care nu o cunoaşte“, a subliniat Juncker.
 
Miniştrii de Externe ai UE, reuniune extraordinară 
 
Miniştrii afacerilor externe ai ţărilor membre ale UE dezbat duminică seara, la Bruxelles, pe marginea unei abordări comune faţă de viitoarea Administraţia Trump din SUA, însă fără britanicul Boris Johnson şi francezul Jean-Marc Ayrault care nu au onorat invitaţia, pentru „a nu dramatiza situaţia“. 
 
Reuniunea extraordinară, sub forma unui „dineu informal“ organizat cu o zi înainte de obişnuita reuniune lunară a celor 28, a fost convocată miercuri de şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, în condiţiile în care victoria surprinzătoare a candidatului populist la Casa Albă suscită îngrijorare în Europa. 
Însă nu toată lumea a considerat această reuniune ca fiind importantă. Boris Johnson „nu vede utilitatea unei reuniuni suplimentare“, a explicat Foreign Office, subliniind că miniştrii ar putea aborda luni 'într-un format normal o serie de subiecte', inclusiv noua situaţie din SUA. 
 
„Să încetăm să mai vorbim despre dezastru în legătură cu victoria lui Trump. Nu este aceasta o ocazie pentru Europa de a se mobiliza din nou?“, a declarat, la rândul său, ministrul de externe francez Jean-Marc Ayrault la postul de radio Europe 1. „Este necesar ca europenii să-şi consolideze capacitatea de autonomie strategică în materie de apărare şi să aibă o politică industrial“, a adăugat el. 
 
Ministerul de Externe francez a justificat absenţa lui Ayrault la acest dineu printr-o „întrevedere foarte important“ prevăzută pentru luni, la Paris, cu viitorul secretar general al ONU, Antonio Guterres.  Ayrault şi Johnson vor fi înlocuiţi la această reuniune de către ambasadorii lor pe lângă UE. 
 
Ministerul de Externe german a indicat, miercuri, că o reuniune specială a şefilor diplomaţiilor din statele membre ale Uniunii Europene va avea loc duminică, la Bruxelles, ca urmare a victoriei surpriză a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA. 
 
Anterior, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini declarase că Uniunea Europeană „va continua să lucreze împreună“ cu Statele Unite ale Americii, după victoria populistului republican Donald Trump în alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie. 
 
Emiratele Arabe Unite, apel către Trump
 
Emiratele Arabe Unite (EAU), aliate strategice ale Washingtonului, l-au îndemnat duminică pe preşedintele nou-ales al SUA, Donald Trump, să adopte mai degrabă „'o strategie globală, decât poziţii isolate“ asupra diverselor conflicte din Orientul Mijlociu (OM), invitându-l să se implice mai puternic, informează AFP.
 
„Greutatea şi influenţa Washingtonului rămân mai importante ca niciodată“, a declarat ministrul de stat pentru afaceri externe al EAU, Anwar Gargash, în timpul unei conferinţe organizate la Abou Dhabi de Emirates Policy Centre (EPC). 
 
„La opt ani de la angajamentul american tot mai slab în regiune — numeroşi sunt cei care cred că acesta a creat un vid dezolant — vom avea, se pare, de aşteptat încă un pic înainte ca noile contururi ale abordării dorite de preşedintele Trump să devină mai clare“, a declarat Anwar Gargash. 
 
Cu toate acestea, a subliniat Gargash, „este esenţial să existe mai degrabă o strategie globală, decât poziţii izolate asupra problemelor regionale“. „În concluzie, angajamentul american este pozitiv, iar o retragere sau o dezangajare este contraproductivă“, a subliniat acesta. 
 
Potrivit lui Gargash, replierea asupra sa a Washingtonului este „reţeta pentru haosul neîncetat şi pentru violenţă“. Oficialul de la Abou Dhabi a invocat Irakul, Siria şi Libia, unde „crizele s-au sustras oricărui control“, ducând la extremism şi jihadism. Ruperea acestui ciclu necesită „decizii dificile“ şi „o acţiune colectivă“, a estimat Gargash. 
 
În timpul Administraţiei Obama, relaţiile dintre Washington şi ţările din Golf s-au răcit, după ce Washingtonul a manifestat o deschidere în direcţia Iranului şiit, rival regional al monarhiilor petroliere sunite, pentru a susţine acordul internaţional asupra programului nuclear iranian. 
De asemenea, ţările din Golf au văzut cu ochi răi ezitările SUA de a se angaja deschis în războiul împotriva preşedintelui sirian Bashar al-Assad, aliat al Teheranului. 
 
Populiştii şi extremiştii fac coadă la uşa lui Trump
 
Liderul UKIP, Nigel Farage, l-a vizitat sâmbătă seară pe preşedintele ales Donald Trump în penthouse-ul său din Trump Tower, după ce a sugerat că ar putea să reprezinte o punte pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale dintre Londra şi Washington. Farage a postat şi o poză, în care zâmbeşte alături de Donald Trump şi a criticat-o dur pe Theresa May pentru declaraţiile sale cu privire la prezidenţiabilul republican, transmite Reuters. ”Suntem doar turişti”, a precizat Farage în faţa Trump Tower.
 
Premierul Theresa May ar putea să se întâlnească cu preşedintele ales abia la începutul anului viitor, iar liderul UKIP a susţinut că criticiile lansate de aceasta la începutul campaniei electorale ar ameninţa relaţiile bilaterale dintre Washington şi Londra.
 
Nigel Farage a declarat că a avut o întâlnire minunată cu liderul republican, precizând că au fost amândoi relaxaţi şi au schimbat multe idei. ”Am încredere că va fi un bun preşedinte”, a postat liderul UKIP pe Twitter. Lidera extremei drepte din Franţa, Mariane Le Pen i-a transmis şi ea mesaje „dulci“ lui Trump. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: