Analiză. Ce aduce diplomaţiei americane numirea lui Mike Pompeo
0
Schimbarea de la vârful Departamentului de Stat va adânci pe termen scurt necunoscutele privind direcţia în care se îndreaptă politica externă a Statelor Unite, sunt de părere mulţi analişti.
Donald Trump a deschis, de când se află la Casa Albă, o multitudine de fronturi în materie de politică externă pe care noul secretar de stat Mike Pompeo va trebui să încerce să le gestioneze . Urmează capitole esenţiale în relaţiile cu puterile globale: China, Uniunea Europeană, Rusia, Coreea, Turcia, Israel, Iran, iar rolul diplomaţiei va fi în continuare unul major.
Titus Corlăţean, fost ministru de Externe, în prezent senator, a declarat pentru „Adevărul“ că se aşteaptă la o schimbare de aborarea. „O să fie o aliniere mai clară faţă de linia lui Donald Trump şi faţă de linia republicană, pentru că uneori am văzut un decalaj între linia politică şi linia diplomaţilor. Nu o să mai vedem unele sincope cum s-a întâmplat în unele cazuri în Republica Moldova. Şi aici mă refer la chestiunea privind identitatea celor din Republica Moldova, diferită de cea a românilor. Nu cred că Ambasada USA de la Chişinău a primit astfel de indicaţii.
De asemenea, Mike Pompeo, mai ales că este fost şef al CIA, poate avea un atu pentru că vine din zona de intelligence şi este mult mai racordat la linia politică a societăţii americane, iar asta înseamnă inclusiv abordarea republicanilor în regiunea extinsă a Mării Negre“.
Coreea de Nord, cel mai urgent dosar
În perspectivă imediată este organizarea summitului istoric propus Donald Trump, până la sfârşitul lunii mai, cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un. Poziţia noului secretar de stat este mai dură faţă de cea a predecesorului Rex Tillerson, care a susţinut deschiderea de discuţii cu Phenianul „fără precondiţii“ . Acum câteva săptămâni, Mike Pompeo, a avertizat că regimul din Coreea de Nord ar putea obţine în doar „câteva luni“ capacitatea de a lansa un atac nuclear contra SUA.
Dan Coats, directorul serviciilor de informaţii americane, a declarat , marţi, în faţa membrilor Comisiei pentru Informaţii a Senatului SUA, că Phenianul reprezintă o „potenţială ameninţare existenţială“ la adresa SUA şi se apropie „momentul deciziei“ asupra modului de contracarare a acestui risc.
Rusia, „o ameninţare majoră“
Moscova nu se aşteaptă la o îmbunătăţire a relaţiilor sale cu SUA după instalarea la Departamentul de Stat a lui Pompeo pentru că acesta, de la numirea sa în funcţia de şef al CIA în noiembrie 2016, a adoptat o linie fermă împotriva Rusiei, descriind-o drept o ameninţare majoră pentru interesele Statelor Unite.
China, mai periculoasă
Pentru noul secretar de stat al SUA, Rusia nu este singura ameninţare pe scena internaţională. Pompeo e cu ochii şi pe China, el fiind deacord cu noua strategie de securitate a Washingtonului, aprobată de Trump la 18 decembrie 2017, care identifică în mod clar Beijingul şi Moscova drept „puteri revizioniste“. Pentru Pompeo, China este şi mai periculosă: „Chinezii au o bază economică mult mai bună faţă de ruşi pentru a îndeplini această misiune “, a spus el într-un interviu acordat BBC pe 30 ianuarie.
Iranul, pus la punct
Numirea lui Pompeo ar putea marca sfârşitul acordului nuclear cu Iranul. La fel ca Donald Trump, el a calificat „dezastruosă“ această înţelegere de pe timpul administraţiei Obama. Şi în timp ce preşedintele american a semnat doar o amânare a denunţării tratatului, în ianuarie anul trecut, el ar putea termina o dată pentru totdeauna cu acesta în luna mai, dacă aliaţii europeni ai Washingtonului nu vor fi deacord cu renegocierea şi înăsprirea termenilor pentru Teherean.
Înainte de a fi numit şef al CIA, Mike Pompeo a sugerat în 2014 utilizarea forţei împotriva Teheranului. „Potrivit unei estimări declasificate, ar fi nevoie de mai puţin de 2.000 de lovituri aeriene pentru a distruge capacităţile nucleare ale Iranului“, spunea el.
Acordul de la Paris, mai aşteaptă
Campania pentru alegerea lui Pompeo în Senat a fost finanţată cu petrodolarii fraţilor Koch. După ce a ajuns senator a refuzat să-şi clarifice poziţia cu privire la schimbările climatice. În 2013, însă, şi-a exprimat scepticismul, explicând pe canalul C-SPAN că oamenii de ştiinţă sunt „împărţiţi“ în ceea ce priveşte această temă. Cât priveşte acordul de la Paris, el l-a atacat pe Barack Obama, acuzându-l că a capitulat în faţa „extremiştilor ecologişti“.
Se încarcă comentariile...
