ANALIZĂ Vioara a doua în sondaje şi fără niciun as în mânecă - cum mai poate câştiga Donald Trump alegerile?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei doi candidaţi, Joe Biden şi Donald Trump, se pregătesc pentru ultima dezbatere a campaniei, FOTO Arhivă
Cei doi candidaţi, Joe Biden şi Donald Trump, se pregătesc pentru ultima dezbatere a campaniei, FOTO Arhivă

Campania pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite se pregăteşte să intre pe ultima sută de metri. Aflat în urmă în sondaje, cu prestaţii cel puţin îndoielnice în dezbateri, fie cu Biden, fie cu alegătorii, Donald Trump a început să transpire serios: cum ar mai putea să rămână încă patru ani la Casa Albă?

Până la data alegerilor din Statele Unite şi noaptea în care se anunţă în mod tradiţional câştigătorul care va conduce administraţia americană pentru următorii patru ani mai sunt două săptămâni şi câteva zile. Voturile, însă, au început deja să fie exprimate de către alegători – chiar în număr record – şi, dată fiind importanţa votului prin corespondenţă  în organizarea unor alegeri în plină pandemie, declararea unui câştigător ar putea să fie amânată pentru jumătatea sau chiar sfârşitul lui noiembrie, în funcţie de durata numărării tuturor voturilor relevante. Desigur, în funcţie de strategiile post-electorale ale candidaţilor, mai ales în contextul în care preşedintele în exerciţiu, Donald Trump, a refuzat în repetate rânduri să declare că-şi va recunoaşte înfrângerea în orice condiţii şi a dus o campanie susţinută de contestarea a votului prin corespondenţă, despre care spune că e fraudat de democraţi, alegerile ar putea fi contestate – cu consecinţe imprevizibile. Cum candidaţii se pregătesc să intre pe ultima sută de metri în campanie, e momentul clarificării câtorva aspecte cheie pentru înţelegerea următoarelor săptămâni: cum arată sondajele de opinie, ce şanse mai are Donald Trump să rămână la Casa Albă şi, în eventualitatea în care o va face, de unde ar putea să-i vină succesul?

Un avans tot mai mare

Joe Biden conduce în sondaje din Statele Unite – iată un titlu dat în repetate rânduri în ultimele luni de presa din întreaga lume. Mult mai importantă, însă, este natura avantajului avut de Biden în sondaje, cuvântul cheie fiind „consistenţă”. Aşa cum mai mulţi comentatori politici au observat în ultima perioadă, cursa electorală din 2020 poate fi definită prin remarcabila ei stabilitate atunci când vine vorba de sondaje, niciunul dintre candidaţi necunoscând, de exemplu, saltul tradiţional de care se bucură în sondaje prezidenţiabilii americani imediat după ce sunt confirmaţi de partidele lor în cadrul convenţiilor naţionale. La începutul lunii mai, la puţin timp după ce Bernie Sanders, principalul contracandidat al lui Biden în interiorul Partidului Democrat, s-a retras din cursă, făcându-l automat pe fostul vicepreşedinte nominalizare democraţilor pentru Casa Albă, acesta avea un avans de 6,1% în faţa lui Trump la nivel naţional, conform mediei făcute de FiveThirtyEight între majoritatea sondajelor naţionale. Avansul lui Biden doar a crescut de atunci: 10,5% pe 15 octombrie, conform agregării centrului citat; 9,8%, conform agregării realizate de Real Clear Politics. În 2016, la aceeaşi dată, Hillary Clinton avea în sondajele naţionale un avans, în medie, de 5,3 puncte procentuale.

Desigur, sondajele utilizate pentru a ajunge la mediile citate sunt cele realizate la nivel naţional, iar alegerile americane nu sunt decise de votul popular naţional, ci de colegiul electoral. Cu alte cuvinte, Trump ar putea să găsească mai multe motive de speranţă atunci când priveşte către sondajele făcute în state cheie pentru obţinerea celor 270 de voturi în colegiul electoral necesare pentru victorie. Veştile nu sunt, însă, prea bune nici aici. Biden conduce în Florida cu 2,3%, în Arizona cu 3,5% şi-n Carolina de Nord cu 3,7%, conform agregării realizate de The Guardian. În Ohio, Trump are un avans de 1,7%, iar avansul de 1,2% pe care îl are în Iowa, stat pe care l-a câştigat în 2016, este atât de mic încât se poate considera, în acest moment, că cei doi candidaţi sunt la egalitate. Veştile cu adevărat proaste vin din statele care i-au adus lui Trump victoria în 2016: Michigan (Biden conduce cu 7,9%), Wisconsin (Biden conduce cu 7,5%) şi Pennsylvania (Biden conduce cu 6,2%). Aşa cum arată o analiză Vox, dacă Trump nu va câştigă în niciunul dintre aceste trei state, nu are nicio şansă să ajungă la cele 270 de voturi, cu excepţia scenariului, foarte improbabil, în care ar reuşi să câştige în state considerate sigure de către democraţi. 

Cum şi de ce mai poate câştiga Trump

Cineva dornic să sară la concluzii într-un climat marcat de incertitudine ori cineva care şi-a pierdut toate amintirile din toamna lui 2016 ar putea să spună că lucrurile sunt clare: Joe Biden îşi va termina lunga carieră politică din Biroul Oval. Iată, însă, trei modalităţi în care (ori motive pentru care) Trump ar putea, totuşi, să întoarcă soarta alegerilor pe ultima sută de metri.

(1) Sondajele greşesc profund

Ideea aceasta şi anxietăţile corespunzătoare pe care le naşte în sânul democraţilor e născută, crescută şi forjată pe baza experienţei din 2016. Sunt câteva observaţii generale pentru care sondajele ar trebui privite, în anumite limite, cu o doză de scepticism. În definitiv, realizarea de predicţii cu privire la cine chiar se va prezenta la urne reprezintă o provocare pentru sondajele de opinie realizate pentru orice tur de alegeri într-o democraţie cu o populaţie suficient de mare. În 2016, de exemplu, un număr important de sondaje de opinie au subestimat numărul de alegători albi, fără educaţie superioară care au venit la urne ca să-l voteze pe Trump. Unele publicaţii, precum New York Times, calculează că avansul lui Biden în sondajele din statele cheie (în special în aşa-numitul Trio al Vestului Mijlociu: Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin) este atât de mare încât nici erori de realizare a sondajelor la fel de mari ca cele din 2016 nu ar însemna că Biden va pierde statele respective. 

Cu toate acestea, mai sunt cel puţin două aspecte suplimentare faţă de problemele generale ale realizării de sondaje de opinie, specifice anului 2020. În primul rând, foarte mulţi americani se pregătesc să utilizeze votul prin corespondenţă pentru prima oară, un proces care, în ciuda acuzaţiilor adesea delirante ale lui Donald Trump şi ale presei conservatoare, prezintă un grad ridicat de siguranţă în faţa fraudelor. Asta nu înseamnă, însă, că nu pot apărea probleme. Cu un Partid Republican sceptic, în general, de meritele votului prin corespondenţă, mai ales dat fiind faptul că majoritatea celor care au declarat în sondaje că vor alege această cale de a vota sunt alegători ai lui Biden, reprezentanţii republicanilor la numărătorile voturilor se vor lupta pentru fiecare vot – iar procedurile cu care se vor confrunta nişte alegători care utilizează această metodă de a vota pentru prima dată şi cerinţele riguroase de întocmire a formulalelor ar putea să le ofere şansa de a contesta validitatea unui număr important de buletine. Suplimentar, pe fondul măsurilor luate în combaterea pandemiei de COVID-19, care a început din nou să ia proporţii tot mai mari în Statele Unite, mulţi alegători ar putea să nu poată vota în ziua alegerilor – multe secţii vor avea mai puţin personal decât cel optim şi, mai important, numărul secţiilor din anumite zone geografice ar putea să fie semnificativ mai redus decât în cadrul altor alegeri.

(2) O altă surpriză de campanie pe sfârşit de octombrie

În 2016, cu doar 11 zile înainte de alegeri, şeful FBI, James Comey, a anunţat că instituţia pe care o conduce redeschide investigaţia asupra modului în care Hillary Clinton a folosit un seriviciu privat de e-mail în timp ce ocupa funcţia de secretar de stat. Presa a explodat, subiectul dominând toate televiziunile şi publicaţiile pentru următoarea săptămână şi oferindu-i lui Trump  temă de care să se agaţe. Un alt eveniment similar ar putea avea loc în următoarele săptămâni. Un astfel de efort a avut deja loc, cu Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Trump, drept vârf de lance. Acesta susţină că a găsit pe hard diskul unui laptop abandonat şi descoperit de cineva într-un magazin de reparaţii din Delaware un e-mail din aprilie 2015 care ar dovedi că fiul lui Biden, Hunter, ar fi făcut trafic de influenţă, punând la punct o întâlnire între tatăl său, pe atunci vicepreşedintele în funcţie al SUA, şi un reprezentant al companiei ucrainiene Burisma pentru care Hunter Biden a lucrat.

Descrisă de presa conservatoare drept o mare scurgere de informaţii care atestă afacerile murdare ale familiei Biden în Ucraina, subiectul pare că s-a pierdut repede, mai ales pe fondul caracterului suspect al provenienţei aşa-numitei dovezi a lui Giuliani şi a faptului că, în definitiv, textul nu dovedeşte că întâlnirea respectivă chiar ar fi avut loc, fiind mai degrabă vag. Până acum, singurul lucru notabil pe care publicarea „marii descoperiri” a lui Giuliani l-a făcut a fost să nască un nou conflict între Trump şi Twitter. Pe de altă parte, Trump a promis că vor veni mai multe dovezi, mult mai concludente, în zilele următoare despre aşa-zisele „afaceri necurate” ale familiei Biden în Europa de Est. Dacă spusele preşedintelui american vor fi substanţiate, atunci poate fi gura de oxigen aşteptată de campania lui Trump. 

(3) O prestaţie glorioasă în ultima dezbatere

Prima dezbatere Trump-Biden nu a mers foarte bine pentru preşedintele în exerciţiu. Agitat, întrerupându-l mereu pe contracandidatul său, Trump a refuzat să condamne un grup de extremă dreapta şi şi-a arătat poate cea mai mare vulnerabilitate electorală: modul în care a gestionat pandemia de COVID-19. Rezultatul s-a văzut şi-n sondaje. Pe 29 septembrie, ziua dezbaterii, FiveThirtyEight calcula o medie în sondaje de 7,1 puncte procentuale avute de Biden în faţa lui Trump. De atunci, avansul a crescut cu peste 3 puncte procentuale. După ce s-a infectat cu SARS-CoV-2, proclamat că „a învăţat foarte multe despre virus” în timpul petrecut în spital şi vindecat, Trump a refuzat să participe la a doua dezbatere cu Biden după ce s-a insistat ca aceasta să fie online. O greşeală tactică majoră din partea lui Trump, conform majorităţii analiştilor. În schimb, cei doi au înlocuit dezbatere cu un dialog cu votanţii transmis în paralel, unde Trump a refuzat să-i condamne pe cei care propagă teoria conspiraţionistă QAnon, iar Biden şi-a recunoscut vina în formularea legii penale din 1994, care a dus la încarcerarea în masă a afro-americanilor. 

Următoarea şi ultima dezbatere prezidenţială va avea loc pe 22 octombrie. Este poate ultima şansă a lui Trump să lanseze un atac coerent asupra lui Biden, să-şi consolideze baza electorală, aflată într-un uşor declin, să convingă republicanii care nu-l simpatizează că este, totuşi, varianta mai bună şi să încerce să convingă un număr cât mai mare de indecişi să-şi îndrepte votul către el. O gafă a lui Joe Biden, faimos pentru scăpările sale, ar putea să fie mana cerească. 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite