Analistul militar Alexandru Grumaz: Radarul de la Deveselu nu este periculos pentru localnici

Analistul militar Alexandru Grumaz: Radarul de la Deveselu nu este periculos pentru localnici

Baza de la Deveselu

Casa Albă ar fi vrut să amâne calendarul instalării unor sisteme antiaeriene la baza din judeţul Olt, argumentând că Pentagonul trebuie să testeze eficienţa sistemului antibalistic şi efectele radarului asupra localnicilor. Analistul militar genera în rezervă Alexandru Grumaz a explicat pentru Adevărul fazele implementării scutului antirachetă american în Europa, subliniind că radarul de la Deveselu nu este periculos pentru localnici.

Articolul 1686, la care face referire Administraţia Trump în obiecţiile transmise Camerei Reprezentanţilor cu prilejul discutării proiectului de buget al Pentagonului pe anul 2018 dezbătut în camera inferioară a Congresului american pe 11 iulie, se referă la desfăşurarea de rachete modernizate şi care nu sunt testate suficient la ora actuală. Sunt fondurile alocate pentru cumpărarea noilor rachete. Sistemul ar fi valabil dacă acesta ar fi testat sufucient. Ultima testare s-a făcut cu o rachetă SM-3 Block IIA. Fiindcă a fost doar  o primă testare reuşită, atat Deveselul cât şi sistemul din Polonia rămân cu SM-3 Block IB, explică analistul militar Alexandru Grumaz. 
 
 La 17 septembrie 2009, preşedintele Obama a anunţat că SUA va utiliza conceptul de apărare adaptivă “Phased Adaptive Approach”  pentru apărarea antirachetă în Europa. Noua abordare este centrată pe sistemul de apărare antirachetă Aegis şi este desfăşurată în trei etape principale din 2011 până în 2018. O a patra fază care a fost lansată după anul 2022 a fost anulată în martie 2013. 
 
Acest sistem, iniţial cu baza pe mare  va avea şi istalaţii terestre Aegis-Ashore după desfăşurarea  primei faze adică aceea care cumprinde instalarea interceptorilor SM-3 pe 3 nave  care patrulează în Marea Mediterană şi care au ca bază portul Rota din Spania. Tehnologia interceptorului Standard Missile-3 (SM-3) va fi, de asemenea, modernizată treptat, iar sistemul va fi din ce în ce mai integrat cu o reţea de senzori de teren şi spaţiu în evoluţie.
 
Abordarea adaptabilă la nivel european (EPAA) este concepută pentru a face faţă ameninţării reprezentate de rachetele balistice iraniene cu rază scurtă şi intermediară pentru activele, personalul şi aliaţii din Europa . Este flexibil, folosind iniţial radare mobile şi interceptoare montate pe crucişoare de clasă Ticonderoga echipate cu sistemul Aegis şi pe distrugătoare de clasă Arleigh Burke. 
 
Potrivit fostei administraţiei Obama, planul utilizează o tehnologie care este atât „dovedită“ cât şi „eficientă din punct de vedere al costurilor“ şi va fi capabilă să se ce adapteze pe măsură ce ameninţările evoluează. Administraţia Obama a produs o altă concepţie faţă de cea a administraţiei Bush care dorea desfăşurarea în Europa a unui sistem antirachetă similar cu cel american instalat în California şi Alaska. Planurile lui Bush au inclus acorduri bilaterale pentru staţionarea interceptoarelor terestre în Polonia şi instalarea radarului în Republica Cehă.
 
Etapele implementării scutului
 
Faza 1
 
În martie 2011 USS Monterey a fost dislocat în Marea Mediterană pentru a susţine EPAA.  Au fost instalate pe nave 113 interceptori SM-3 Block IA şi 16 interceptori SM-3 Block IB( interceptorul SM-3 IA a fost testat cu succes împotriva unei rachete balistice cu rază medie în februarie 2013). 
 
 Interceptorii SM-3 Block IA au o viteză (velocitate în termeni tehnici) de 3km/sec şi sunt destinaţi interceptării rachetelor balistice cu rază scurtă sau medie la mijlocul traiectoriei.  Interceptorul are un singur sistem de căutare a ţintei şi costă între 9-10 milioane de USD. De asemenea au fost menţinute de americani în folosinţă sistemele SM-2 Block IV predecesorul lui SM-3 care loveşte rachetele inamice în faza de coborâre pe traiectorie, explică generalul in rezervă Alexandru Grumaz.
 
Acesta mai spune că iniţial sistemul folosea senzorii de pe navele Aegis la fe ca şi radarele de bandă X montate în zone înaintate pe teren. Primul radar de bandă X a fost instalat în Turcia.
 
De asemenea SUA inteţionează montarea radarelor de band X produse de Raytheon AN/TPY – 2 (18 bucăţi ) în diferite zone de posibil conflict. Au fost montate în Israel şi în Japonia. Toţi aceşti senzori vor fi integraţi în sistemul central de comandă, un sistem capabil să descopere simultan 100 de ţinte. În Europa sistemul antibalistic al SUA şi al aliaţilor din NATO este centralizat la baza de la Ramstein din Germania.
 
Faza 2
 
Deveselul este prima bază Aegis-Ashore desfăşurată pe teren. Tot în faza acesta se va ajunge la un numă de 32 de nave Aegis echipate cu sisteme SM-3 de interceptare a rachetelor balistice cu rază medie de acţiune. Deveselul este echipat cu un radar Ageis SPY-1 şi cu 24 de rachete SM-3 Block IB care dezvoltă o viteză de 3km/sec şi are două sisteme color de căutare a ţintei or kill warhead,  dar şi optică îmbunătăţită. Vor fi cumpărate de Pentagon 100 bucăţi SM-3 Block IB a căror cost este între 12 -15 milionae de USD/ bucată. 
 
Faza 3
 
În faza trei se va construi a doua facilitate Aegis-Ashore în Polonia. Aceasta va extinde procentajul de acoperire a Europei în cazul unui atac dinspre Iran. Dotarea va fi similară cu cea de la Deveselul (SM-3 Block IB şi radarul SPY-1) şi va fi gata în 2018. Faza trei va cuprinde şi dezvoltarea variantei SM-3 IIA care va dezvolta o viteză de 4,5km/sec şi va putea fi alimentată cu mai mult combustibil dându-i sistemului capabilitatea de a intercepta rachete balistice cu rază lungă de acţiune. Vor creşte acoperirea teritoriului european. 
 
În faza a treia SUA vor desfăşura Sitemul de Detectare Spaţială (PTSS) şi Sistemul Infraroşu Aeropurtat(ABIR). Amândouă SISTEMELE SUNT PENTRU A CREŞTE NUMĂRUL DE ŢINTE ACHIZIŢIONATE. Sistemul Aegis de pe nave va fi echipat cu o versiune 5.1 de soft de luptă.
Faza a patra va fi dezvoltarea unui interceptor SM-3Block IIB cu o viteză de 5-5,5 km/s care va avea un căutător perfecţionat şi va folosi o tehnologie nouă. El ar fi trebuit să fie pe planşetă din 2013, dar faza a fost amânată, interceptorul aflându-se în fază de concept, explică Alexandru Grumaz . 
 
Obiecţiile Administraţiei Trump
 
Casa Albă ar fi vrut să amâne calendarul instalării unor sisteme antiaeriene la Baza din  judeţul Olt, argumentând că Pentagonul trebuie să testeze eficienţa sistemului antibalistic şi efectele radarului asupra localnicilor.
 
„Administraţia formulează obiecţii privind Secţiunea 1.686, care l-ar obliga pe secretarul Apărării să se asigure că elemente antiaeriene sunt instalate la Baza antirachetă din România, destinată sistemelor Aegis de uz terestru, nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a acestei prevederi, precum şi la baza antirachetă din Polonia la nu mai târziu de un an de la intrarea în faza operaţională“, se arată într-un răspuns al Casei Albe la proiectul de buget al apărării pe anul 2018 dezbătut în Camera Reprezentanţilor.
 
„Calendarul accelerat ar obliga Departamentul Apărării să instaleze un sistem defensiv netestat fără a cunoaşte în totalitate eficienţa de luptă ori consecinţele neintenţionate ale folosirii unui radar de mare putere şi a unui sistem cu armament în zonele populate din jurul Bazei Deveselu, România. 
 
Cerinţele diplomatice de coordonare a acestor probleme cu alte naţiuni sunt semnificative chiar şi după testarea sistemului şi după înţelegerea consecinţelor sistemului asupra poppulaţiei locale. În plus, Administraţia are obiecţii puternice faţă de Secţiunea 1.685, care ar aproba efectuarea unui test cu rachetă SM-3 Block IIA vizând o rachetă intercontinentală în cel mult 270 de zile“, precizează Casa Albă.
 
Baza de la Deveselu adăposteşte un radar SPY-1 şi trei baterii de rachete interceptoare de tip SM-3IB, care după 2018 ar trebui înlocuite cu un model superior.
 
Punctul de vedere a fost trimis de Casa Albă camerei inferioare a Congresului pe 11 iulie. Cu toate acestea, Camera a Reprezentanţilor a adoptat, pe 14 iulie,  proiectul de buget al Pentagonului cu tot cu articolul contestat de preşedintele Donald Trump. Proiectul alocă şi trei milioane de dolari pentru modrnizarea infrastructurii bazei aeriene româneşti de la Câmpia Turzii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: