Deşi acum câteva luni se vorbea de un „val albastru“, de câştigul masiv al democraţilor atât în Senat, cât şi în Camera Reprezentanţilor, în ultima lună aşteptările au devenit mai realiste şi Democraţii şi-au remodelat speranţele. Rezultatele confirmă aceste noi aşteptări, Democraţii deţinând acum în Cameră 219 locuri din 412.

În acelasi timp, cel puţin la fel de important, Republicanii au pierdut locul de guvernator în şapte state (Nevada, Kansas, New Mexico, Illinois, Wisconsin, Michigan şi Maine), care revin astfel Democraţilor. Statele mari, cu mulţi electori şi, deci, cu „greutate“ în alegerile prezidenţiale, îşi păstrează orientările aproape tradiţionale (cu excepţia posibilă a Georgiei, în care se prevede o reluare a alegerilor), ceea ce la prima vedere pare a fi în favoarea candidatului prezidenţial republican (adică, deocamdată cel puţin, Trump). Cu toate acestea, harta electorală a SUA nu mai este atât de roşie (culoarea Republicanilor) cum a fost în 2016, în unele districte congresionale din statele puternic Republicane în 2016 alegându-se ieri congresmeni Democraţi. Mai mult, participarea la vot a crescut faţă de acum doi ani, când tocmai apatiei votanţilor i s-au datorat rezultatele de atunci.

Schimbarea orientării majorităţii din Camera Reprezentanţilor are implicaţii directe în cîteva direcţii ce ne privesc direct:

1. Pe plan general, se vor pune mai puţine piedici investigaţiilor, în derulare sau posibile viitoare, al căror subiect este Donald Trump. Investigaţia condusă de R. Mueller asupra influenţei Rusiei în alegerile din 2016 va primi, astfel, vânt din pupa, iar cea referitoare la istoricul taxelor preşedintelui American va primi, cel mai probabil, undă verde în vederea demarării.

2. Odată cu moartea senatorului republican John McCain, asiduu critic al acţiunilor Rusiei lui Putin şi neobosit militant pentru politici americane pe măsură, unul dintre cei doi Republicani (alături de Lindsey Graham) vocali pe această temă, au existat temeri că opoziţia faţă de poziţia lui Trump de relaxare a politicii SUA cu privire la Rusia s-ar fi disipat. Noua majoritate Democrată din Cameră aduce o opoziţie şi mai puternică, şi mai vocală, ţinând şi mai bine sub control (pe cât posibil) acţiunile lui Trump faţă de Rusia. Apropiata vizită a lui Putin la Washington devine, astfel, cu atât mai interesantă.

3. Securitatea flancului estic al NATO, din care face parte şi România, va fi şi ea sprijinită de către noua majoritate din Cameră, dând şanse şi mai mari de promovare a măsurilor cerute de către statele din regiune.

4. Atitudinea SUA faţă de derapajele democratice din Europa Centrală şi de Est va fi revigorată. Administraţia lui Trump nu a criticat niciodată tendinţele iliberale din Ungaria şi Polonia, fiind mai interesată de cooperarea cu aceste guverne pe plan securitar şi comercial decât de susţinerea forţelor democratice din aceste ţări. Vocile democrate din Camera Reprezentanţilor vor aduce o mult necesară  obiectivitate a discursului, dacă nu şi a acţiunilor, ce vizează aceste ţări. Este chiar posibil ca presiunea exercitată de Cameră asupra Departamentului de Stat să ducă la deblocarea fondurilor pentru societatea civilă din Europa centrală, promise în strategii, dar încă nelivrate.

5. Discursul faţă de Uniunea Europeană va recăpăta nuanţe prieteneşti, contracarând astfel discursul agresiv al Preşedintelui Trump. Aceasta va duce, de sperat, şi la diminuarea acidităţii crescânde a discursului de peste Atlantic al Preşedintelui Macron, infuzând astfel o nouă energie relaţiei transatlantice. în mod similar, discursul preşedintelui Trump faţă de NATO va putea fi nuanţat de Camera Reprezentanţilor, evitându-se mai uşor situaţii deschis controversale înainte de summituri importante.

În general, voci din Camera Reprezentanţilor sau chiar rezoluţii ale acesteia vor aduce o nouă dimensiune a discursului American atât pe plan intern, cât şi extern, cu o mai mare atenţie la problematica drepturilor omului, a principiilor democratice şi ale statului de drept. Aciditatea sferei politice americane va rămâne la nivel ridicat, ba chiar va creşte pe parcursul următorilor doi ani, de aceea orice demers de normalizare si de-radicalizare a acesteia este important. Prin această prismă, în primul rând, noua majoritate este un câştig.