Alegeri SUA 2016. Portret de preşedinte: Despre ambiţia implacabilă şi încercările lui Hillary Clinton

Hillary Clinton în fieful său din Brooklyn, New York FOTO AFP

Hillary Clinton a revendicat marţi victoria la primarele democrate cu prilejul unui discurs la New York, insistând asupra caracterului istoric al învestiturii sale pentru a reprezenta Partidul Democrat la alegerile prezidenţialele din 8 noiembrie.

„Mulţumită vouă, am făcut un pas important. Este pentru prima dată în istoria ţării noastre când o femeie este învestită de unul dintre marile partide“, a declarat în fieful său din Brooklyn, New York, fosta Primă Doamnă, în vârstă de 68 de ani, în faţa simpatizanţilor săi cuprinşi de bucurie, transmite AFP.

„Victoria din această seară nu este a unei persoane, ea aparţine unei generaţii de femei şi bărbaţi care s-au luptat şi sacrificat şi au făcut posibil acest moment“, s-a felicitat Hillary, care a fost, pe rând, Primă Doamnă (1993-2001), senatoare de New York (2001-2009) şi secretar de Stat (2009-2013).

Hillary Clinton, care exact cu opt ani în urmă s-a retras din cursa pentru Casa Albă în faţa lui Barack Obama, a profitat de discursul său de victorie pentru a-l ataca pe adversarul său republican, Donald Trump.

„Podurile sunt mai bune decât zidurile“, a afirmat ea, referindu-se la intenţia excentricului miliardar de a construi un zid la graniţa cu Mexicul.

Hillary Clinton s-a adresat susţinătorilor săi la finalul unei „super-marţi“ cu primare în şase state în care a ieşit învingătoare în California, New Jersey, New Mexico şi Dakota de Sud. Contracandidatul său din tabăra democrată, socialistul Bernie Sanders, a câştigat în două state - Dakota de Nord şi Montana - şi nu mai are nicio şansă la obţinerea învestiturii.

„Campania sa istorică reprezintă o sursă de inspiraţie pentru milioane de persoane“, a subliniat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, în mesajul de felicitare adresat lui Hillary Clinton.

Drumul soţiei fostului preşedinte american Bill Clinton către obţinerea nominalizării democrate la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie a fost presărat cu numeroase capcane, dar nu imposibil de trecut pentru o femeie care se inspiră din Eleanor Roosevelt, soţia fostului preşedinte democrat Franklin Roosevelt.

După patru decenii de viaţă publică şi atacuri constante, ea pare impasibilă la acuzaţiile de minciună, fraudă, clientelism şi chiar de crimă formulate la adresa sa în principal de către republicani.

O femeie care vrea să facă politică „trebuie să aibă pielea la fel de groasă precum cea a unui rinocer“, a recunoscut în cursul unui miting Hillary Rodham Clinton, citând din Eleanor Roosevelt.

„Da, femeile şi bărbaţii au încă bariere de spart, dar nu lăsaţi pe nimeni să vă spună că America nu este capabilă de lucruri mari“, a exclamat ea la New York, în timp ce îşi savura laborioasa victorie din primarele democrate.

Hillary Diane Rodham s-a născut pe 26 octombrie 1947 la Chicago şi a crescut în suburbia curată şi liniştită Park Ridge, în plin Midwest, într-o familie de protestanţi metodişti din clasa de mijloc.

Casa din Park Ridge în care a crescut Hillary Clinton FOTO NPR

Micuţă fiind, a adorat-o pe mama sa Dorothy şi a învăţat multe lucruri de la tatăl său Hugh Rodham, un mic antreprenor dur şi încăpăţânat. El i-a transmis etica muncii şi teama permanentă de lipsuri, apropiind-o în primii ani ai vieţii de convingerile republicane.

Tumultul social din a doua jumătate a anilor ’60 a prins-o la Wellesley College, unde a fost admisă în 1965. Cei patru ani petrecuţi la prestigioasa instituţie de învăţământ din Massachusetts au iniţiat-o în diverse probleme dezbătute pe plan intern, printre care lupta pentru drepturi civile, războiul din Vietnam şi egalitatea între sexe.

Fiind ambiţioasă şi muncitoare, a fost aleasă preşedintă a corpului reprezentativ al studenţilor. Din această calitate, a susţinut un discurs atât de idealist încât a provocat o confuzie generală la ceremonia de predare a diplomelor de absolvire.  

De la Wellesley College a plecat la Facultatea de Drept a Universităţii Yale, unde l-a întâlnit pe Bill Clinton, „vikingul său din Arkansas“. Avea „o stăpânire de sine cum rar întâlneşti“, a descris-o mai târziu Bill.

Anii de la Yale i-a dedicat activităţilor în favoarea drepturilor copilului şi femeii. Mai târziu, după un scurt sejur la Washington în 1974, la Comisia de anchetă privind scandalul Watergate, i s-a alăturat lui Bill Clinton în Arkansas, unde a lucrat pentru o mare casă de avocatură în timp ce soţul ei a fost pe rând ministru al Justiţiei şi guvernator al acestui stat din sud-estul SUA. Singurul copil al cuplului, Chelsea, s-a născut în 1980, la cinci ani de la căsătorie.

Presată mereu, Hillary Rodham a renunţat în cele din urmă la numele de fată pentru a deveni Hillary Clinton şi apoi Primă Doamnă a SUA în 1993.

Odată ajunsă la Casa Albă, a fost nevoită să facă faţă multor provocări. Iniţial a fost văzută ca o „copreşedintă“ din umbră, o imagine total diferită de cea atribuită până atunci Primelor Doamne, implicate de regulă în acte de caritate.

Proba sa de foc - reformarea sistemului de sănătare - s-a încheiat cu un dezastru în 1994. După acest eşec, Hillary s-a retras din dosarele politice pentru a se dedica cauzelor femeii, în special în străinătate.

Mai târziu, îşi va apăra cu toate puterile soţul, pentru a împiedica destituirea sa din cauza scandalului sexual provocat de Monica Lewinsky, o fostă stagiară la Casa Albă.

Hillary Clinton va fi învestită oficial cu prilejul Convenţiei Partidului Democrat, organizată între 25 şi 28 iulie la Philadelphia.