Alegeri SUA 2016. Donald Trump sugerează că nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac al Rusiei, aşa cum prevede Tratatul NATO

Candidatul republican la preşedinţie, Donald Trump, a sugerat miercuri că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO, relatează New York Times.

“Dacă îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da”, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.

În cursul unui interviu de 45 de minute, el a reiterat că, dacă va fi ales preşedinte, îi va obliga pe aliaţi să contribuie la acoperirea cheltuielilor suportate de decenii de Statele Unite, va anula tratatele pe care le consideră nefavorabile şi va redefini ce înseamnă să fii partener al SUA.

Trump este convins că lumea se va adapta la abordarea sa. “Aş prefera să pot să continuu” acordurile existente, dar numai dacă aliaţii nu mai profită de “generozitatea” Statelor Unite, pe care ţara nu o mai poate acoperi.

Trump a admis că abordarea sa faţă de aliaţii şi adversarii Statelor Unite este radical diferită de tradiţiile Partidului Republicani, ai cărui candidaţi de după cel de-al Doilea Război Mondial au pledat mai degrabă ca SUA să fie considerate păstrători ai păcii, “naţiune indispensabilă”.

“Nu suntem în urmă cu 40 de ani”, a spus Trump, respingând comparaţii între abordarea sa privind politica externă şi cea a lui Richard Nixon.

El a reiterat ameninţarea că va retrage trupele SUA din lume. “Cheltuim o avere pe armată pentru a pierde 800 de miliarde de dolari”, a atras el atenţia, invocând ceea ce a numit pierderile comerciale ale SUA. “Mie nu mi se pare foarte inteligent”, a adăugat el.

Trump a definit interesele globale ale Statelor Unite în termeni puri economici. Rolul Washingtonului ca păstrător al păcii, ca forţă de disuasiune nucleară în faţa unor adversari precum Coreea de Nord, ca susţinător al drepturilor omului şi ca garant al graniţelor aliaţilor au fost desfiinţate rapid de omul de afaceri, care le-a analizat numai prin prisma beneficiului economic pentru ţara sa.

Nici un candidat la preşedinţie din ultimele decenii nu a ordonat priorităţile Americii astfel.

În ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de Coreea de Nord, dar şi în ceea ce priveşte problemele din Marea Chinei de Sud, el a afirmat că desfăşurarea în prealabil de trupe americane în zonă ar fi preferabilă, dar nu obligatori.

“Dacă ne hotărâm că trebuie să apărăm Statele Unite, putem desfăşura oricând” de pe teritoriul american, “şi va fi mult mai ieftin”, a spus Trump.

Mulţi experţi militari contestă această opinie, spunând că cel mai bun loc pentru a instala sisteme antirachetă care să contracareze Coreea de Nord este Japonia sau Peninsula Coreea. Instalarea unor baze similare în Statele Unite poate fi mai costisitoare, pentru o parte dintre costuri sunt acoperite în prezent de naţiunile asiatice.

Întrebat despre situaţia din Peninsula Coreea, Trump a precizat: "Nu există garanţii că vom avea pace în Coreea. Nu există garanţii, deşi avem 28.000 de militari în linia demarcaţiei. Eu spun aşa: noi cheltuim fonduri, mă refer la comerţ, pierdem mulţi bani, circa 800 de miliarde de dolari anual. Cheltuim foarte mult pe sisteme de apărare militară, dar avem pierderi de 800 de miliarde de dolari. Nu mi se pare prea inteligent" (...).

Rugat să comenteze situaţia din Turcia, unde a avut loc o tentativă de lovitură de stat urmată de acţiuni de reprimare, Trump a precizat: "Cred că, în materie de libertăţi civice, Statele Unite au numeroase probleme. (...) Avem probleme cu poliţişti împuşcaţi pe străzi, cu proteste violente, situaţiile din Ferguson şi Baltimore. (...) Avem şi noi probleme şi trebuie să ne concentrăm pe aceste probleme. Când lumea vede cât de rău este în SUA iar apoi noi mergem şi vorbim despre libertăţi civice, nu cred că suntem un bun mesager".

Întrebat ce vrea să spună prin sloganul său de campanie “Puneţi America pe primul plan”, Trump a răspuns: “Vom avea grijă în primul rând de această ţară, înainte de a ne face griji în legătură cu toţi ceilalţi din lume”.

Reporterul i-a amintit că a folosit complimente la adresa preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi că a declarat că îi respectă puterea.

 "Nu, nu am folosit complimente. El a folosit complimente la adresa mea. Eu cred că mă voi înţelege foarte bine cu Vladimir Putin", a răspuns Trump.

Întrebat cum ar reacţiona dacă Rusia ar interveni în ţările baltice, Trump a răspuns: "Nu vreau să vă spun ce aş face, deoarece nu vreau ca Putin să ştie ce aş face. Am şanse mari să devin preşedinte şi nu sunt ca Barack Obama, care, de fiecare dată când trimite trupe în Irak sau în altă parte, anunţă totul în conferinţe de presă".

În ceea ce priveşte Siria, omul de afaceri consideră că îndepărtarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad este mult mai jos pe lista de priorităţi decât combaterea Statului Islamic. “Assad este un om rău. A făcut lucruri îngrozitoare. Dar Statul Islamic reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru Statele Unite”, a explicat el.