Super Tuesday presupune alegeri primare, într-o singură zi, în 14 state: Alabama, Arkansas, California, Colorado, Maine, Massachusetts, Minnesota, North Carolina, Oklahoma, Tennessee, Texas, Utah, Vermont şi Virginia, plus Samoa Americană.

 

Observaţie pe lângă subiect: Consider organizarea de alegeri primare ca fiind de bun augur şi pentru partidele din România. Într-o astfel de competiţie, candidaţii înscrişi în cursă ar fi obligaţi să ajungă în fiecare judeţ al ţării, să interacţioneze direct cu cetăţenii, având posibilitatea să înţeleagă România profundă, cea din afara marilor oraşe. 

Rolul organizaţiilor din provincie ar creşte simultan cu influenţa presei locale care ar organiza dezbateri între candidaţi, ar obţine creşteri de rating şi venituri substanţiale din reclamele plătite de către partide. 

În esenţă, alegerile primare descentralizează decizia cu privire la desemnarea candidatului, întărind reprezentarea democratică. Un candidat desemnat astfel este îndreptăţit să îşi reprezinte partidul în faţa alegătorilor, având un program politic validat deja de majoritatea membrilor. Prin urmare, acesta este un candidat legitim.

 

Întorcându-ne, imaginar, în Statele Unite ale Americii, voi încerca o analiză superficială a situaţiei politice, fără a avea pretenţia adevărului absolut sau a exhaustivului.

Pentru a începe, putem observa că după ce Hillary Clinton a pierdut alegerile prezidenţiale în 2016, Partidul Democrat nu a dat naţiunii niciun lider natural, indiscutabil, capabil să unească partidul în jurul său şi să atragă voturile independenţilor şi republicanilor nemulţumiţi de Preşedintele în exerciţiu.

 

Următorul candidat acum îşi face loc (...)

Prin urmare, în cursa pentru desemnarea candidatului pentru 2020 s-au înscris peste 250 de aspiranţi, dintre care, astăzi, cu câteva ore înainte de Super Tuesday, au mai rămas 4+1. Cei 4 sunt:

Bernie Sanders (Senator, Vermont) – 78 de ani. Autointitulat Socialist-Democratic, este un politician progresist care vrea să reducă inegalităţile propunând un model economic care va funcţiona, spune el, pentru omul de rând, nu pentru cei mai bogaţi 1%. Sanders vrea să ofere sănătate gratuită şi educaţie gratuită, fiind un susţinător al proiectului de limitare a efectelor încălzirii globale: „Green New Deal”. În ceea ce priveşte politica externă, susţine reducerea cheltuielilor de apărare şi militează pentru negocieri internaţionale bazate pe drepturile muncitorilor şi protejarea mediului.

Joe Biden (fost Vice Preşedinte, Delaware) – 77 de ani. Deşi este văzut ca fiind un moderat, Biden se descrie ca fiind candidatul al cărui trecut este cel mai progresist şi se poziţionează ca continuator al politicilor economice şi externe iniţiate de Administraţia Obama. 

Elizabeth Warren (Senator, Massachusetts) – 70 de ani. S-a profilat ca fiind candidatul anticorupţie, a respins asociere cu Socialismul, declarându-se „Capitalistă până în măduva oaselor!”. Cu toate astea, susţine taxarea celor mai bogate 75 000 de familii americane pentru a folosi fondurile în: educaţie, sănătate şi protecţia mediului. De asemenea, ea susţine transferul de putere din corporaţii către muncitori şi critică companiile: Apple, Google, Facebook şi Amzaon pentru monopol tehnologic. Politica externă pe care o susţine este non-intervenţionistă şi axată pe diplomaţia multilaterală.

Michael Bloomberg (fost primar al New York-ului, New York) – 78 de ani. Din punct de vedere economic, Bloomberg adoptă politicile centriste din Partidul Democrat, iar în ceea ce priveşte politica externă, nu are încă o agendă foarte clar structurată.

- cu prea puţine voturi obţinute pentru a se califica la dezbateri, dar fără să fi renunţat încă la campanie: Tulsi Gabbard – o tânără (38 de ani) membră în Camera Reprezentanţilor, din Statul Hawaii, veterană de război, care se opune războaielor iniţiate de SUA pentru a schimba regimul politic în diferite ţări, fostă şi, probabil, viitoare susţinătoare a lui Bernie Sanders.

De menţionat, dintre cei care deja s-au retras, ar fi: Beto O'Rourke (fost membru în Camera Reprezentanţilor, Texas), Pete Buttigieg (fost primar în South Band, Indiana), Amy Klobuchar (Senator, Minnesota) – aceştia şi-au declarat susţinere pentru candidatura lui Joe Biden – Bill de Blasio (actualul primar din New York, New York), Kamala Harris (Senator, California), Andrew Yang (antreprenor, New York) sau Tom Steyer (manager al unui hedge fund, California).

 

Alegeri primare înainte de Super Tuesday

Până la Super Tuesday, au avut loc alegeri în următoarele state: Iowa, New Hampshire, Nevada – în care Bernie Sanders a avut rezultate foarte bune şi South Carolina – unde campania lui Joe Biden a primit un sprijin puternic din partea comunităţii cetăţenilor cu origini african-americane şi a obţinut o victorie la scor.

În ceea ce o priveşte pe Elizabeth Warren, campania ei nu a reuşit să genereze tracţiune şi este de aşteptat să se retragă din cursă, dacă nu obţine un rezultat fantastic în Super Tuesday.

Nu în ultimul rând, dar ultimul intrat în cursă, Michael Bloomberg, mizează întreaga sa candidatură pe rezultatul votului din următoarele ore. Fiind al 9-lea cel mai bogat om din lume, Bloomberg a investit circa $1 miliard, din surse proprii, în echipa de campanie şi pentru reclame prin care se poziţionează ca alternativa capabilă să îl învingă pe Donald Trump. De asemenea, a promis că va investi $1 miliard pentru a susţine candidatul Democrat, oricare ar fi el, chiar şi dacă se va ajunge la desemnarea lui Bernie Sanders sau Elizabeth Warren.

 

Analiză politică

Înaintea votului situaţia stă bine pentru Bernie Sanders, cotat cu mari şanse să câştige în California şi să obţină un număr mare de delegaţi în toate cele 14 state, dar şi pentru Joe Biden, care se află pe un trend ascendent, beneficiind şi de susţinerea primită recent de la: Beto O'Rourke, Pete Buttigieg şi Amy Klobuchar.

Zvonurile circulă repede, poate cel mai repede, în politica americană, iar, conform acestora, conducerea Partidului Democrat, The Democratic National Committee (DNC), se opune categoric lui Bernie Sanders, al cărui Socialism-Democratic, este privit cu îngrijorare. Raportat la Sanders, Biden este considerat un moderat şi un candidat pe placul conducerii, prin urmare, aceştia înclină să îl sprijine să obţină nominalizare, folosind toate pârghiile vizibile şi mai puţin vizibile.

De notat modul în care Joe Biden s-a poziţionat în raport cu contracandidaţii săi, afirmând: „Partidul vrea un Democrat, NU un Socialist (Sanders), NU un fost Republican (Bloomberg), un Democrat!”. Lăsând-o pe Elizabeth Warren în afara discuţiei, Biden arată că ar fi interesat de susţinerea ei (Sanders caută şi el să o atragă de partea sa), imediat ce aceasta va decide să îşi suspende campania. Mai mult, Biden mizează că va obţine sprijin şi din partea lui Mike Bloomberg (dacă acesta nu obţine o victorie, puţin probabilă, în Super Tuesday) sau a unor nume grele ca: Barack Obama, Hillary şi Bill Clinton, dar şi din partea unor republicani nemulţumiţi.

De partea lui Bernie Sanders stă o mişcare, cu mare priză la tineri, foarte entuziasmată de promisiunile „Revoluţiei Socialiste” – în special: educaţie gratuită, sănătate gratuită şi taxe mari pentru bogaţi. Însă, pe măsură ce calendarul electoral înaintează, resursele financiare şi politice vor juca un rol foarte important, fapt ce pare să încline balanţa în favoarea lui Biden.

 

Concluzie

Acestea fiind zise, după Super Tuesday vom avea, destul de probabil, o luptă politică între elita centristă a Partidului Democrat şi mişcarea Socialistă, aflată în mare vogă.

Rezultatul previzibil, în opinia mea, fiind acela că Joe Biden va obţine nominalizarea, iar Bernie Sanders va pleca într-o altă lună de miere (metaforică de această dată), într-o altă ţară comunistă, care încă nu a întinat idealurile socialismului.