Alegeri prezidenţiale SUA 2020. După restricţiile Facebook, echipele de campanie folosesc aplicaţii proprii pentru colectarea datelor

Echipele de campanie electorală colectează date despre potenţiali votanţi prin propriile aplicaţii, în contextul în care platformele sociale sunt mai atente la ce fac utilizatorii lor faţă de acum patru ani, iar instrumentele lor ar putea fi chiar mai puternice decât la precedentele alegeri. Unele strategii ar putea fi însă ilegale, întrucât pot fi încadrate la suprimarea votului, o infracţiune federală.

Echipele de campanie folosesc aplicaţii proprii pentru strângerea datelor despre votanţi şi crearea unor profiluri în scopul transmiterii unor mesaje personalizate convingătoare prin SMS, mail şi reţele sociale, relatează AFP.

„În 2016 se bazau mai mult pe Facebook şi pe alte platforme sociale, dar acum campaniile şi-au luat colectarea datelor în propriile mâini”, spune Samuel Woolley, conducător de cercetare în domeniul propagandei la Centrul pentru Angajare media al Universităţii Texas.

„Ce vedem acum este aproape mai puternic decât în 2016”, observă el.

Facebook nu mai permite rularea unor aplicaţii ce strâng date despre utilizatori şi contactele lor după scandalul firmei de consultanţă Cambridge Analytica care a extras informaţii personale de pe conturile a mii de persoane.

Echipa lui Woolley a examinat mesaje frauduloase provenite de la campanii electorale între care şi unele care anunţau că votul nu a fost înregistrat sau ofereau informaţii denigratoare despre oponenţii politici. Cercetătorii au descoperit că aceste mesaje erau transmise ţintit către anumiţi utilizatori în conformitate cu un profil.

Campaniile adună informaţii prin aplicaţii, dar şi de la terţi precum servicii de brokeraj de date sau infirmaţii publice.

Un manager de programe din Boston povesteşte că a primit zeci de mesaje nesolicitate pro-Trump în condiţii în care nu şi-a dat vreun acord pentru acestea.

Ca şi alţii în aceeaşi situaţie, nu a descărcat aplicaţii asociate campaniilor politice şi nici nu a fost de acord să primească notificări.

„Primirea unor mesaje menite să sădească confuzie înseamnă suprimare a votului”, a spus Jacob Gursky, un cercetător din echipa lui Woolley.

„Aceste mesaje pot fi trimise fără vreun consimţământ prealabil”, a spus el precizând că echipele, de campanie „pot trimite mesaje anonime în masă” fără niciun fel de restricţii.

Unele mesaje sunt reclame politice, dar ele sunt prezentate fără informaţii despre provenienţa lor, informaţii pe care platformele sociale le solicită. FBI a lansat proiectul „vocilor protejate” pentru a investiga potenţiale încălcări ale legii în aceste mesaje.

„Înşelarea intenţionată a votanţilor pentru a-i descuraja să voteze înseamnă suprimare a votului şi e infracţiune federală”, se arată într-un comunicat FBI din septembrie.

Echipele de campanie ale lui Trump şi Biden nu au răspuns solicitărilor de informaţii privind protecţia datelor sau politicile de confidenţialitate.

Bridget Barrett, cercetător la Centrul pentru Informaţii, Tehnologie şi Viaţă publică la Universitatea Carolina de Nord e de părere că noile masuri luate de Google pentru limitarea reclamelor ţintite, ca şi înăsprirea regulilor Facebook pentru aplicaţi exterioare pot combate într-o oarecare măsură comportamentele din 2016.

„Nu mai permitem Rusiei să cumpere reclame politice în SUA cu ruble, aşa că stăm mai bine”, spune ea. Totuşi Facebook încă mai permite companiilor de publicitate comerciale şi politice să facă liste de corespondenţă astfel încât utilizatorii să primească în continuare reclame ţintite.

„Nu avem reguli de confidenţialitate supraordonate, aşa că se creează senzaţia că datele adunate pe indiferent ce căi nu sunt nicicum ilegale”, a observat cercetătoarea.

„Întregul ecosistem digital este îngrijorător din perspectiva confidenţialităţii cu privire la datele private la care au dreptul oamenii sau al dreptului la informare în utilizarea datelor personale”.

„Micro ţintirea sau transmiterea de mesaje personalizate către anumiţi indivizii sau grupuri a stârnit îngrijorări în alegerile din 2016, dar este o practică veche” care nici nu va dispărea prea curând, zice Costas Panagopoulos, şeful departamentului de ştiinţe politice la Universitatea Northeastern.

Acesta a explicat că echipele de campanie au la dispoziţie „volume masive de informaţie despre votanţi pe care le adună ele însele sau le cumpără astfel încât pot răspândi cu mare uşurinţă dezinformare sau mesaje care să descurajeze votanţii.

„Ştim care este scopul unei părţi a acestor mesaje: să-i lipsească pe votanţi de dreptul la opţiune”, a declarat el.

„Dar votanţii au obligaţia şi responsabilitate de a-şi da seama ei înşişi ce trebuie să facă pentru ca votul lor să conteze şi astfel să nu cedeze în faţa dezinformării menite să suprime sau să descurajeze votanţii”.