„La fiecare 4 ani supăr jumătate de ţară. Făcând predicţii de 40 de ani, am supărat deja pe toată lumea.” spune, cu autoironie, Lichtman. 

Evoluţia modelului de-a lungul timpului 

Modelul lui Lichtman s-a dovedit a fi unul demn de luat în seamă. A anticipat corect câştigătorul alegerilor prezidenţiale din 1984 până în 2016 - cu o singură excepţie, în 2000. Atunci, candidatul Democrat, Al Gore, a câştigat votul popular (a obţinut numărul cel mai mare de voturi), dar nu a obţinut victoria locală în suficiente dintre cele 50 de state americane. În urma renumărării voturilor în statul Florida, Republicanul George W. Bush a devenit al 43-lea Preşedinte al SUA. 

În 2016, cele 13 chei arătau că Trump va câştiga votul popular, ceea ce nu s-a întâmplat, dar, chiar şi aşa, predicţia sugera victoria acestuia şi a rămas validă.

Predicţia pentru 2020

Potrivit lui Lichtman (un Democrat declarat), Joe Biden va deveni al 46-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Totuşi, în 2019, Lichtman îl dădea drept câştigător sigur pe Donald Trump. Ce a urmat ştim cu toţii, iar profesorul şi-a schimbat predicţia. Însă, o serie de întâmplări recente pot reconfigura traseul pentru realegerea lui Trump. 

Să luăm doar câteva exemple. 

Faptul că Preşedintele SUA s-a îmbolnăvit, dar şi-a revenit destul de repede şi a pornit într-o cursă nebună prin ţară, iar la evenimentele lui de campanie entuziasmul este la cote înalte. Oamenii se înghesuie să îl asculte vorbind, fără să ţină cont de măsurile de distanţare sau de riscul de îmbolnăvire. 

Pe lângă asta, economia SUA a înregistrat o creştere uriaşă, de 33% din PIB, în trimestrul al treilea, fapt ce transmite optimism muncitorilor din cele mai disputate state. 

Un alt ajutor pentru Trump poate rezulta din reuşita Republicanilor de a o vota pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curtea Supremă de Justiţie. Justice Barrett este considerată, chiar şi de către Democraţi, ca fiind „foarte bine pregătită”, iar la nivel naţional este văzută în mod pozitiv. 

O perspectivă optimistă este dată şi de faptul că marile companii farmaceutice anunţă vaccinuri disponibile, în curând, pe piaţă. Trump afirmă că faza dură a impactului pandemiei a trecut şi subliniază ideea că americanii au de ales între Marea Revenire Americană cu el la Casa Albă sau o prelungită recesiune cu Joe Biden.

Va avea dreptate bătrânul istoric şi de data asta sau vom asista la o situaţie similară cu cea din 2000? 

Cele 13 chei pentru Casa Albă

Să vedem care sunt cele 13 chei, ce spune Lichtman şi cum pare situaţia văzută din România.

Pentru a întoarce fiecare cheie este necesar un răspuns: „Adevărat” sau „Fals”. Răspunsurile „Adevărat” favorizează candidatul partidului aflat la Putere. În timp ce pentru candidatul opoziţiei sunt necesare doar şase răspunsuri „Fals” pentru a câştiga alegerile. Mai jos avem modelul:

  1. Situaţia partidului: În urma alegerilor pentru Congres (2018), desfăşurate la jumătatea mandatului prezidenţial (2016-2020), partidul aflat la Putere deţine mai multe locuri în Camera Reprezentanţilor decât a avut la precedentele alegeri de acest fel. Lichtman: Fals (1) 

  2. Competiţie internă: Nu există competiţie în interiorul partidului prezidenţial pentru a-l înlocui pe Preşedintele în funcţie. Lichtman: Adevărat (1) 

  3. Continuitate: Candidează pentru realegere Preşedintele în funcţie. Lichtman: Adevărat (2) 

  4. Al treilea partid: Nu există un al treilea partid relevant sau o candidatură independentă capabilă să „rupă” o parte considerabilă din electorat. Lichtman: Adevărat (3) 

  5. Economia pe termen scurt: Economia nu este în recesiune în timpul campaniei electorale. Lichtman: Fals (2)

Această cheie ar putea fi întoarsă de creşterea economică record, de 33% din PIB, din trimestrul 3 al anului curent. Vom vedea răspunsul pe care americanii din „Rust Belt” îl vor da. Acolo s-au „jucat” alegerile în 2016, acolo se joacă şi acum. În special în Pennsylvania (statul natal al lui Joe Biden), Michigan şi Wisconsin.

  1. Economia pe termen lung: Creşterea economică reală pe cap de locuitor pe durata mandatului preşedintelui în funcţie este egală sau depăşeşte creşterea medie din ultimele două mandate prezidenţiale. Lichtman: Fals (3) 

  2. Schimbări de politică: Actuala administraţie produce efecte majore prin schimbarea politicii naţionale. Lichtman: Adevărat (4) 

  3. Tulburări sociale: Nu există tulburări sociale, în ritm constant, în timpul mandatului. Lichtman: Fals (4) 

  4. Scandal: Actuala administraţie nu este atinsă de un scandal major. Lichtman: Fals (5) 

  5. Politică externă / acţiune militară de eşec: Actuala administraţie nu suferă niciun eşec în materie de politică externă sau acţiune militară. Lichtman: Adevărat (5) 

  6. Politică externă / acţiune militară de succes: Actuala administraţie obţine un succes major în materie de politică externă sau acţiune militară. Lichtman: Fals (6) 

Procesul de pace din Orientul Mijlociu, înfrângerea grupării teroriste ISIS, eliminările lui Abu Bakr al-Baghdadi şi a lui Qasem Soleimani, recunoaşterea Ierusalimului drept capitala statului Israel sau semnarea Acordului Comercial SUA-Mexic-Canada (USMCA - alternativa pentru NAFTA) şi neînceperea niciunui conflict armat (No New War) - sunt doar câteva reuşite ale Administraţiei Trump.

Pe lângă cele pământeşti, trebuiesc menţionate viitoarele misiuni ale NASA: o nouă aselenizare - ce va duce prima femeie pe Lună - şi programul ce va duce primul om pe Marte. Mai mult, Preşedintele Trump a înfiinţat o nouă ramură a armatei - Space Force (USSF). Acţiunile cu privire la explorarea spaţială au fascinat întreaga lume şi au reprezentat un element de mândrie aparte pentru americani.

Deşi niciuna dintre aceste realizări nu este la fel de răsunătoare ca cele obţinute de regretatul JFK - dezamorsarea Crizei Rachetelor Nucleare din Cuba sau asumarea ambiţiosului program spaţial ce a dus la acel faimos „Mic pas pentru om, mare pas pentru omenire!” - toate cele enumerate pot fi considerate exemple de succes şi au potenţialul de a întoarce această cheie.

  1. Carisma candidatului partidului aflat la Putere: Actualul candidat este carismatic sau un erou naţional. Lichtman: Fals (7) 

Donald Trump este, fără îndoială, un personaj magnetic, dar Lichtman afirmă că standardul de carismă este foarte ridicat - un candidat într-o generaţie, acel Ronald Reagan. Deşi este urât de către foarte mulţi, Trump reuşeşte să stârnească un entuziasm nemaivăzut în rândul votanţilor săi. Cu toate astea, profesorul Lichtman spune că aceştia reprezintă doar o bază restrânsă, dar există cel puţin două categorii de votanţi care validează (măcar parţial) teza carismei lui: cei care îl susţin pe Bernie Sanders, dar votează Trump şi un grup foarte interesant de alegători: votanţii Obama-Trump. 

  1. Carisma contracandidatului: Candidatul opoziţiei nu este carismatic şi nici nu este un erou naţional. Lichtman: Adevărat (6) 

Total Lichtman: Fals (7), Adevărat (6) >>> va câştiga Joe Biden

Prin întoarcerea a măcar două dintre cele 3 chei: economie pe termen scurt, relaţii internaţionale şi carismă, putem ajunge la următorul rezultat: Fals (5), Adevărat (8) >>> va câştiga Donald Trump

Fără a avea pretenţia deţinerii Adevărului, o victorie a lui Donald Trump este posibilă. 

Argumentaţia lui Lichtman arată că anii de guvernare cântăresc mai mult în intenţia de vot decât campania. Însă, Trump este un showman care poate obţine rebalansarea preferinţelor printr-o campanie puternică, la firul ierbii, în fiecare stat care este „în joc” - cum a făcut şi în 2016. Mai mult, el porneşte de la premisa conform căreia a avut 3 ani de mandat cu rezultate economice solide pe care promite că le va readuce în actualitate şi va renaşte „The American Dream”

În concluzie - în fotografia momentului - favoritul sondajelor, al consultanţilor, al publicitarilor, al presei, al reţelelor sociale şi al elitelor, rămâne Joe Biden. Democratul pleacă, în dimineaţa zilei de 3 noiembrie, cu prima şansă, iar poporul american va decide după bunul său plac. Restul e istorie.

P.S. Provocarea celor 13 chei este un exerciţiu intelectual util oricărui om interesat de politică internaţională, dar, ca orice astfel de exerciţiu, va duce la o concluzie ce poate fi numită, cel mult, o „presupunere informată”. Însă, dacă este parcurs într-un mod cât mai lipsit de păreri dinainte stabilite, va da o imagine de ansamblu a direcţiei societăţii americane, dincolo de cea prezentată de presă şi reţelele sociale.