AFP: La 15 ani după atentatele de la 11 septembrie, America este într-un perpetuu război

Data de 11 septembrie 2001 a schimbat pentru totdeauna faţa Americii şi i-a bulversat diplomaţia şi politica în domeniul securităţii, SUA rămânând de 15 ani într-un perpetuu război contra „terorismului“ jihadist, fără a reuşi însă să pună capăt „haosului“ din Orientul Mijlociu, comentează AFP.

Deşi preşedintele Barack Obama, aflat la putere din ianuarie 2009, a refuzat intervenţionismul militar în războaiele din lumea arabă şi a încercat o reconciliere cu ţările musulmane, el lasă Statele Unite într-o stare de conflict permanent contra „terorismului“ islamist, consideră experţii.

„Chiar şi la 15 ani după 11 septembrie, războaiele din Orientul Mijlociu, metastazele Statului Islamic, radicalizarea online şi atentatele din Europa şi America împiedică îngroparea paradigmei «războiului mondial contra terorismului»“, a afirmat Tamara Cofman Wittes, director de cercetare în cadrul Institutului Brookings.

De fapt, prima putere mondială încă este angajată militar, de o manieră limitată sau doar logistic, în multiple teatre de operaţiuni: în Siria şi în Irak contra grupării Statul Islamic, în Afganistan, în Libia, Yemen, Somalia sau Nigeria, pe fondul unei ascensiuni rapide a islamiştilor.

„Obama crede că trebuie să evite marile războaie care agravează lucrurile“, a explicat Hussein Ibish, cercetător la Institutul privind ţările arabe din Golf, cu sediul la Washington.

Costurile umane şi financiare implicate sunt limitate, în contexul în care în perioada 2001-2014 au murit 5.300 de soldaţi americani, 50.000 au fost răniţi, iar, potrivit Congresului SUA, cheltuielile pentru campaniile militare din Irak şi Afganistan s-au ridicat la 1.600 de miliarde de dolari.

Această politică militară a preşedintelui Barack Obama a culminat, în mai 2011, cu uciderea liderului reţelei teroriste Al-Qaida, Osama Bin Laden, în locuinţa sa din Pakistan, vinovat pentru atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA.

Dar, în opinia lui Hussein Ibish, această „folosire limitată a resurselor“ militare pare a fi un război neîntrerupt. 

„Este chiar mai mult decât un război permanent, întrucât resursele militare limitate nu pot schimba cu nimic instabilitatea“ dată de conflictele regionale, adaugă Ibish, în opinia căruia administraţia Obama „a acceptat ca haosul actual să fie de nerezolvat“.

De altfel, pentru criza din Siria nu este avută în vedere nicio soluţie durabilă, în pofida intervenţiilor militare şi diplomatice ale Statelor Unite şi Rusiei, iar o reangajare militară de anvergură în Orientul Mijlociu nu figurează deloc în programele celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie din SUA, Hillary Clinton şi Donald Trump.

Fostul secretar de stat american a promis miercuri că prinderea şefului Statului Islamic, Abu Bakr al-Bagdadi, va fi „o prioritate absolută“, dar tot Clinton a dat asigurări că nu va mai trimite trupe terestre în Irak sau în Siria. De cealaltă parte, Trump a acuzat-o că, pe vremea când era şefă a diplomaţiei, a adus dezordinea în Libia, Irak şi Siria şi a permis propagarea terorismului.

Cerceătoarea americană Amy Green de la Sciences-Po Paris a declarat pentru AFP că „răspunsul militar nu a fost bun, întrucât terorismul nu reprezintă o ameninţare existenţială“ pentru Statele Unite.