A murit Ruth Ginsburg, judecătoarea emblematică de la Curtea Supremă a SUA. Urmează o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru numirea succesorului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ruth Bader Ginsburg, FOTO Arhivă
Ruth Bader Ginsburg, FOTO Arhivă

Ruth Bader Ginsburg, judecătoarea emblematică mai ales pentru rolul jucat în promovarea drepturilor femeilor, a murit de cancer la vârstă de 87 de ani, relatează presa internaţională.

Ruth Ginsburg a pierdut o luptă îndelungată cu cancerul pancreatic. Conform unui comunicat de presă, cunoscuta judecătoare a murit în locuinţa ei din Washington, DC, petrecându-şi ultimele clipe alături de familie.

Decesul vine după, la începutul anului, Ginsburg a anunţat că a reînceput chimioterapia, după ce pentru o perioadă părea că a câştigat lupta cu cancerul. O figură proeminentă pentru liberalismul american şi pentru mişcarea feministă din Statele Unite, Ginsburg s-a remarcat prin promovarea drepturilor femeilor atât înainte, cât şi după ce a devenit judecătoarea constituţională. Aceasta se afla în funcţie de nu mai puţin de 27 de ani, fiind cea mai în vârstă membră a actualei Curţi Supreme. 

Sănătatea lui Ginsburg a fost mult timp un prilej de anxietăţi, dar şi speranţe pentru liberalii americani, dat fiind faptul că era una dintre cei patru membri cu vederi liberale din componenţa Curţii Supreme. Moartea ei deschide posibilitatea ca preşedintele Donald Trump să încerce nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă în următoarea perioadă, extinzând astfel majoritatea conservatoare. Ar fi a treia numire făcută de preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite.

„Naţiunea noastră tocmai a pierdut un jurist de anvergură istorică”, a transmis Preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, într-un comunicat de presă. „Am pierdut un coleg preţuit. Astăzi, plângem şi o jelim, dar avem încredere că generaţiile viitoare îşi vor aminti de Ruth Bader Ginsburg aşa cum noi am cunoscut-o - o neobosită şi fermă luptătoare pentru dreptate”.

Ginsburg a suferit de cancer o lungă perioadă, cea mai recentă criză survenind la începutul lui 2020. A fost internată de mai multe ori în ultimii ani, dar s-a întors întotdeauna la munca ei de la Curtea Supremă. Într-o declaraţie făcută în iulie, judecătoarea a spus că tratamentul a dat rezultate pozitive şi că nu se va retrage din rolul ei.

„Am spus întotdeauna că voi rămâne la Curtea Supremă atât timp cât îmi voi putea îndeplini sarcinile cu toată puterea. Rămân perfect capabilă să fac asta”, spunea Ginsburg atunci.

Ce urmează în Statele Unite

Principala teamă a susţinătorilor lui Ginsburg a fost, încă de la prime semne ale bolii, că aceasta va fi înlocuită de un judecător mult mai conservator în momentul în care se va retrage sau va deceda. Miza nu poate fi accentuată destul. Curtea Supremă este cea mai înaltă autoritate juridică din Statele Unite, adesea având ultimul cuvânt în privinţa unor legi şi dispute controversate.

Moartea lui Ginsburg va da naştere fără îndoială unei lupte politice dure. Donald Trump a numit deja doi judecători la Curtea Supremă de când şi-a preluat mandatorul, iar compoziţia Curţii înainte de moartea lui Bader Ginsburg era considerată una cu majoritate conservatoare de 5 la 4 în privinţa celor mai multe dispute. De altfel, primele semne ale unui proces derulat pe repede înainte pentru numirea unui nou judecător au fost date de vineri seară. Senatul este camera care trebuie să accepte un judecător nominalizat de preşedinte, iar Mitch McConnell, liderul senatorilor republicani, majoritari în acest moment în camera superioară a Congresului, a anunţat că daca preşedintele Trump va nominaliza pe cineva înainte de alegeri, Senatul va supune fără îndoiala propunerea sa la vot. 

Cu puţin timp înainte de a muri, Ginsburg şi-a manifestat dezacordul profund faţă de o asemenea mişcare. „Cea mai puternică dorinţă pe care o am este să nu fiu înlocuită până nu vom avea un nou preşedinte”, i-a spus aceasta fiicei sale, citată de NPR.

Moartea lui Ruth Ginsburg ridică instantaneu mizele unor alegeri prezidenţiale deja purtate cu toate armele. De acum, pe lângă Casa Albă, o miză foarte posibilă a alegerilor din noiembrie va fi şi echilibrul ideologic de la Curtea Supremă. 

Totul depinde de următorul pas pe care republicanii vor alege să-l facă. Un prim scenariu ar fi ca republicanii să păstreze locul de la Curtea Supremă neocupat până la sfârşitul anului, încercând să motiveze alegătorii conservatori să voteze în număr mare pentru Trump cu promisiunea unei viitoare majorităţi conservatoare solide care ar putea modifica actualul statut legal al avortului în Statele Unite, una dintre problemele spinoase ale conservatorilor evanghelici, notează BBC.

Scenariul este, însă, mai degrabă improbabil, majoritatea analiştilor aşteptându-se ca republicanii să tureze motoarele în Senat pentru a numi un judecător conservator cât mai repede. În 2016, senatorii republicani i-au refuzat preşedintelui Obama dreptul de a numi un judecător la Curtea Supremă, sperând într-un preşedinte republican. Chiar dacă Mitch McConnell, principala voce din spatele uzurpării puterii lui Barack Obama atunci, şi ceilalţi republicani vor fi acuzaţi de ipocrizie, miza este prea mare: potenţiale decenii de dominaţie ideologică conservatoare în cadrul Curţii Supreme. De altfel, surse din Casa Albă au declarat deja pentru CBS că preşedintele Trump va nominaliza un nou judecător cât mai repede cu putinţă.

Cine a fost Ruth Bader Ginsburg

Ruth Bader Ginsburg a fost doar a doua femeie membră a Curţii Supreme a Statelor Unite, Nominalizată în 1993 de Bill Clinton, Ginsburg avea deja o reputaţie de luptătoare pentru drepturile femeilor, cultivată în cariera ei universitară şi din poziţia de judecător la una dintre curţile de apel din Statele Unite. Aşa cum notează The Guardian, două au fost convingerile ei fundamentale de-a lungul carierei: există discriminare împotriva femeilor atât în Statele Unite, cât şi în lume, iar acest lucru încalcă grav constituţia americană.

În cei 27 de ani în care s-a aflat la Curtea Supremă, Ginsburg a fost o liberală moderată. Din 2010, a devenit judecătorul liberal cel mai în vârstă de la Curtea Supremă, fiind deosebit de importantă într-o perioadă în care compoziţia celei mai importante autorităţi juridice din Statele Unite s-a mutat spre conservatorism. Dezacordurile ei cu deciziile majorităţii conservatoare, adesea formulate în termeni usturători, mai ales atunci când erau discutate probleme care afectau drepturile femeilor, au făcut din Ginsburg o figură emblematică pentru stânga americană.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite