Dacă programul anunţat de Casa Albă, pe 13 mai, se va respecta, atunci oaspetele de peste Ocean va avea întâlniri şi cu militari români şi americani, prezenţi la un exerciţiu de antrenament comun.

În plus, vicepreşedintele Joe Biden va rosti şi un discurs în faţa unei audienţe formată din reprezentanţi ai societăţii civile, cu precădere tineri. 

Oficial, vicepreşedintele SUA va reitera, în maniera cunoscută, angajamentul NATO pentru apărarea aliaţilor de la frontiera de răsărit a Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic. 

Cam ce va declara la Bucureşti este previzibil. 

Şi franc evaluând vizita, aceasta nu va schimba cu nicio iotă ofensiva atipică, politică, militară, economică şi pe frontul invizibil, al serviciilor secrete, începută inteligent, cu rezultate deja şocante, de administraţia prezidenţială de la Kremlin. 

Cum în sala unde se va adresa liderilor tineri civili, care or fi ei, dar aşa au precizat americanii, nu au loc toţi cei interesaţi de esenţa şi nuanţele vizitei, câteva întrebări merită a fi formulate public, ştiută fiind monitorizarea firească, profesională, a presei din România, de cei care fac revista presei europene, cu puncte de vedere vizând perceperea politicii administraţiei Obama, în relaţia cu statele aliate din Europa răsăriteană. 

Prima întrebare ar viza chiar relaţia bilaterală strategică. 

Sunt Statele Unite ale Americii gata să disloce alte forţe şi mijloace, în România, pentru ca să genereze astfel necesarul dispozitiv de descurajare a continuării ofensivei complexe ruse? 

Nu de alta, dar până acum au fost plimbaţi, pe la frontiera de est a NATO, doar militari aflaţi deja în misiuni, la bazele existente în Europa. 

A doua interogaţie priveşte soarta Republicii Moldova. 

Îşi mai aduce aminte vicepreşedintele Joe Biden de discursul său, rostit în aer liber, la Chişinău, în faţa europenilor de acolo, veniţi la chemarea premierului, din acel moment, Vlad Filat? 

Tocmai venise de la Moscova, distinsul demnitar american, şi îi încuraja pe fraţii noştri de sânge, inimă, suflet, credinţă strămoşească, istorie a aceluiaşi neam, ca să nu îşi piardă speranţa în şansa drumului lor european.

Iar acum nu puţine cabinete ministeriale, din Europa, se întreabă în cât timp va începe destructurarea Republicii Moldova. 

A treia întrebare se referă la viitorul Ucrainei. 

Există un acord secret între Federaţia Rusă şi Statele Unite, care permite, evident tacit, preluarea, din nou, a controlului Moscovei asupra fostului teritoriu sovietic? 

Oficial, nu. 

Dar după modul cum se mişcă reprezentanţii actualei administraţii americane, Ronald Reagan ar fi fost idealul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, în aceste zile de încercare, pentru fostele state socialiste, devenite membre ale NATO, precum România şi Polonia. 

Reagan fiind cel care afirma că: 

"Libertatea nu este niciodată mai mult de o generaţie depărtare faţă de dispariţie. Noi nu am transmis-o la copiii noştri în fluxul sanguin. Trebuie luptat pentru ea, protejată, şi deprinşi şi ei să facă acelaşi lucru, sau într-o zi vom fi la apus de soare pentru a spune copiilor noştri şi copiilor lor ceea ce a fost odată în Statele Unite, unde oamenii erau liberi." 

În România oamenii sunt încă liberi, dar rămâne de văzut cu ce preţ şi mai ales pentru cât timp.

Alte două întrebări, pentru vicepreşedintele Joe Biden au finalizat un dialog - a cărui înregistrare am postat-o mai sus - purtat atât cu generalul Constantin Degeratu, ex-consilier prezidenţial, fost şef al Statului Major General al Armatei României şi cofondator al Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, cât şi cu Sorin Repanovici, secretarul general al Asociaţiei George C. Marshall – România. 

_________

Nota bene: 

Mulţumesc doamnei Olga Croitoru, pentru sprijinul oferit la înregistrarea emisiunii „Valori euroatlantice”.

____________________________________________

Actualizare 19.05.2014, ora 14.00

În această dimineaţă am poposit la ambasada statului european Ucraina, partener al NATO, ca urmare a unui demers anterior, scris, către Excelenţa Sa Teofil Bauer. Diplomaţii ucraineni au agreat iniţiativa Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, sprijinită de Asociaţia George C. Marshall – România, de a se organiza o întâlnire, miercuri 21 mai, între domnul Teofil Rendiuk, ministrul consilier al ambasadei, şi reprezentanţi ai celor două organizaţii menţionate, pentru a li se prezenta situaţia actuală din Ucraina, înaintea alegerilor prezidenţiale programate pentru 25 mai.