Îndiguirea lui Trump: consilieri, administraţie, Congres şi anchetatorul special pentru influenţa rusă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele american Donald Trump FOTO Guliver / Getty Images / Oliver Contreras
Preşedintele american Donald Trump FOTO Guliver / Getty Images / Oliver Contreras

Nu ştiu dacă Preşedintele SUA, Donald Trump, a avut relaţii nepotrivite şi vinovate cu Federaţia Rusă. Cred că nici măcar administraţia americană nu şi-ar dori vreodată să demonstreze acest lucru.

Că Rusia lui Putin a fost băgată până la coate în alegerile americane, de partea lui Trump, e deja o certitudine. Că au avut loc aranjamente şi întâlniri ce au vizat avantaje ruse, angajamente în favoarea Rusiei în campania preşedintelui american, iar e un lucru sigur. Că e vorba despre anumite angajamente nepotrivite sau datorii oneroase ale lui Trump faţă de Rusia e greu de spus, dar e cert că acesta nu ratează nici o ocazie să spună câte ceva în favoarea Rusiei, chiar dacă o face din simple raţiuni de imagine, ca în cazul propunerii sale de reprimire a Rusiei în G7.

Probabil conştienţi de această propensiune a lui Donald Trump de a îndeplini angajamentele din campanie, inclusive pe cele ce vizează apropierea de Rusia, atingerea unei înţelegeri, a unui Mare Târg, establishmentul american de toate culorile a trecut la un proces serios şi consecvent de îndiguire a lui Donald Trump. A făcut-o chiar de la sosirea acestuia la Casa Albă. Şi procesul pare extrem de bine pus la punct şi urmărit metodic.

Mai întâi, Congresul SUA a blocat orice posibilitate a lui Trump de a anula, diminua sau tăia sancţiunile la adresa Rusiei. Nu e vorba, de când a venit la conducerea SUA, Donald Trump a avut parte din partea Rusiei numai de nefăcute, care-i blochează şi cea mai mică iniţiativă de reconciliere. Astfel, mai întâi acţiunile din Siria şi oblăduirea cu veto-uri constante, a blocării sancţiunilor şi condamnării pentru utilizarea armei chimice de către Bashar al Assad, ulterior tentativa unei rezoluţii ruşinoase de condamnare a intervenţiei americane, ingerinţa în alegeri, folosirea războiului informaţional, cazul Skripal, interferenţe pe teren cu armata SUA, pe toată linia de contact Nord-Sud, de la Marele Nord până în Estul Mediteranei, toate au fost argumente care au blocat orice apropiere.

Din contra, SUA a livrat arme Ucrainei, iar Congresul tocmai a crescut bugetul de ajutor financiar militar pe anul viitor, în timp ce ritmul sancţiunilor creşte ameţitor, acestea adăugându-se lună de lună. În plus, de fiecare dată când Donald Trump dă un semnal de apropiere, apare imediat o declaraţia a consilierilor săi, precum a lui John Bolton, consilierul pentru securitate naţională, a unui reprezentant al administraţiei – secretarul de stat Mike Pompeo, secretarul Apărării, James Mattis sau măcar cel al Trezoreriei Steven Mnuchin, care mai dă un rând de sancţiuni la o nouă listă de oligarhi ruşi - totul pentru a închide acţiunea sau a risipi neînţelegerea din gestul anterior de apropiere al Preşedintelui Trump.


Donald Trump şi Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Imagine indisponibilă

Şi când nici acest pas nu e suficient, intră în acţiune investigatorul special Robert Muller, care mai audiază pe cineva, extinde cercetările, îl cheamă pe Donald Trump jr sau pe ginerele lui Trump, Jared Kuchner, sau ameninţă cu trimiterea unei citaţii pentru audierea a însuşi Preşedintelui. Sau mai apare un avocat/asociat al lui Trump care mai dezvăluie despre o altă întâlnire vinovată, cum a făcut iată, mai ieri Roger Stone. O acţiune de îndiguire care ar putea fi lesne interpretată la Moscova ca una convenită şi cu Preşedintele Trump, atât de exact e orchestrată.

Punerea în scenă de ultimă oră a vizat contracararea unei afirmaţii ce viza posibila viitoare întâlnire a lui Donald Trump cu Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc până la finalul lui iulie, eventual la Viena, totul după summitul NATO de la Bruxeles. Reacţia establishmentului a venit de la Secretarul Pentagonului, James Mattis, care a atacat vineri, imediat după ce zvonul întâlnirii se răspândea, acţiunile disruptive ale Rusiei la nivel global. Astfel, Mattis a avertizat, la US Naval War College, că Putin încearcă să diminueze interesul şi atracţia pentru sistemele democratice occidentale şi încearcă să submineze autoritatea morală a SUA. Acţiunile sale sunt menite nu să provoace reacţiile militare, ci să compromită încrederea în valorile şi idealurile democratice.

Mattis a atacat şi reacţia Rusiei de subminare a NATO şi a sistemului internaţional existent, ca şi a legăturii transatlantice, una din ţintele majore ale războiului informaţional dus cu precădere în Europa, acolo unde trolii ruşi împing discuţia spre dezmembrarea Europei de SUA şi apropierea ei de Rusia lui Putin, cu care doreşte să tranşeze securitatea europeană fără America lui Trump. „Vedem o Rusia tot mai aproape de paritatea nucleară cu noi şi care a dovedit că e gata şi dornică să utilizeze armele convenţionale şi puterea hibridă violând normele internaţionale“, a spus Mattis. „Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, Rusia a fost prima naţiune care a schimbat frontierele prin forţa armelor în Georgia şi Ucraina, în timp ce încearcă să-şi impună un drept de veto unilateral asupra deciziilor diplomatice, economice şi de securitate ale vecinilor săi“, a continuat Mattis rechizitoriul.

Cu puţin timp înaintea acestei intervenţii, Donald Trump i-a reproşat lui Barack Obama faptul că Rusia lui Putin a anexat Crimeea, susţinând că Putin nu l-a respectat pe Obama, de aceea a făcut acest pas, şi că dacă ar fi fost el, cu forţa militară probată şi voinţa de a o utiliza, Putin l-ar fi respectat şi nu ar fi procedat niciodată astfel. O variantă ciudată de înţelegere a lumii actuale, care stă la baza credinţei preşedintelui american că el ar reuşi să o scoată la capăt cu Putin în beneficiul SUA şi al aliaţilor săi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite